Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Archive for Octombrie, 2016

Galerie

Gheorghe Dimitriu – 100 ani de la naștere

14813612_1202310053161863_1128701646_n

Poet, prozator, redactor literar și scenograf. S-a născut la 30 octombrie 1916, Tecuci, România.

Între anii 1936-1938 face studiile la Conservatorul din București. Urmează Academia de Arte Frumoase din București (1949). În 1956 se stabilește la Chișinău, căpătând cetățenie în anul 1960.

A activat pictor la Fondul Plastic (1956-1958), redactor la revista Scânteia leninistă (1958-1961), redactor literar la Teatrul de Operă și Balet din Chișinău (1961-1964). Din 1970 până în anul 1976 a fost scenograf la Studioul Moldova-Film.

În 1960 se produce debutul editorial cu volumul dedicat copiilor Aventurile unui cocostârc. Urmează alte opere pentru copii: Scărița fermecată (1962), Albinuța (1965), Tic-Tac (1966) ș.a. A semnat și lucrări pentru maturi Încotro ? (1967), Vlăstarul (roman, 1981), Al patrulea (roman, 1985). A scris și piese de teatru.

A realizat scenografia filmelor Lăutarii, Divina Ană, Furtuni de toamnă.

I s-a conferit Premiul de Stat al RSSM în domeniul artei, pentru libretul operei Alexandru Lăpușneanu de Gheorghe Mustea, care a fost montată la Teatrul de Operă și Balet (azi Maria Bieșu) din Chișinău (1990).

Începând cu 1964 este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.

Se stinge din viață la 13 octombrie 1999, la vârsta de 83 de ani din cauza unei hemoragii cerebrale.

Personalitatea lui Gheorghe Dimitriu s-a manifestat pregnant în mai multe domenii de activitate artistică. Având studii temeinice în domeniul muzicii și al artelor plastice, odată stabilit la Chișinău, Gheorghe Dimitriu a încercat mai întâi, să se integreze în mediul artiștilor plastici, dar nu a fost agreat de diriguitorii acestei uniuni de creație. A izbutit, în schimb, să se apropie de lumea scriitorilor, afirmându-se ca prozator și poet. În paralel s-a produs și ca artist plastic, ajungând singurul scriitor care și-a ilustrat propriile creații literare într-o viziune originală.

Titlul culegerii de versuri, Semn, cu multiple și cuprinzătoare semnificații, s-ar potrivi de minune pentru întreaga creație artistică a scriitorului, pictorului, muzicianului, actorului și omului deosebit care a fost și ramâne Gheorghe Dimitriu, autor polivalent și prolific ce și-a pus amprenta personalității sale distincte pe tot ce a realizat.

georghe-dimitriu-22georghe-dimitriu-23

Gheorghe Dimitriu. Date biografice // Calendar național 2016. – Chișinău : 2016. – P. 313

Ciocanu, Anatol; NAZAR, Valeriu; Colesnic, Iurie. Dicţionarul scriitorilor români din Basarabia, 1812-2006 / aut. : Anatol Ciocanu, Iurie Colesnic, Valeriu Nazar,..[et al.]; Precuv. : Mihai Cimpoi ; coord. : Valeriu Nazar Muzeul Literaturii Române „M. Kogâlniceanu” . ─ Chişinău : Prut Internaţional, 2007. –  p. 175

Manole Neagu, Date biografice/ Scriitorii Moldovei în lectura copiilor şi adolescenţilor: Dicţionar biobibliografic / Ed. îngrij. de Claudia Balaban; alcăt. : Maria Harea, Elena Cugut. ─ Ed. a 2-a, revăz. şi completată . ─ Chişinău : Prut Internaţional, 2004. – p. 143-145

boxaer-dimitriu

Димитриу, Гхеоргхе; Halaș, Р. Боксер : Повесть. Пер. с молд. Р. Халаш / Г. Димитриу; Пер. с молд. Р. Халаш . ─ Кишинев : Cartea Moldovenească, 1962. -104 c.

georghe-dimitriu-12

Dimitriu, Gheorghe. Din traista lui Păcălici / Gheorghe Dimitriu ; des. de aut . ─ Chişinău : Lumina, 1968. – 22 p. : il. – (Pentru şcoala primară).

prikliocenia-aista

Приключения Аиста: Сказка. Пер. с молд. / Г. Димитриу; Пер. с молд. А. Рывкин; Худож. М. Раснянский, П. Тараненко . ─ Кишинев : Cartea Moldovenească, 1960

Димитриу, Г.; Делевсухи, Г. Приключения Аиста / Г. Димитриу; Пер. с молд. Г. Делевский; Рис. авт . ─ Кишинев : Лумина, 1970. – 80 c.

 

Dimitriu, Gheorghe. Semn: Versuri / Gheorghe Dimitriu . ─ Chişinău : Literatura artistică, 1977. – 108 p.

georghe-dimitriu-0

Dimitriu, Gheorghe. Tic-tac / Gheorghe Dimitriu . ─ Chişinău : Literatura artistică, 1977- 84 p.

georghe-dimitriu-2

Dimitriu, Gheorghe. Scăriţa fermecată / G.V. Dimitriu.─ Chişinău : Literatura artistică, 1978. – 108 p.

georghe-dimitriu-5

Dimitriu, Gheorghe. Meşterul penel : Povestire / Gheorghe Dimitriu ; des. aut . ─ Chişinău : Literatura artistică, 1981. – 104 p.

Georghe Dimitriu 3.jpg

Dimitriu, Gheorghe. Vlăstarul: Roman / Gheorghe Dimitriu; recenzenţi : V. Badiu şi D. Şehter prez. graf. : I. Vătămăniţă . ─ Chişinău : Literatura artistică, 1982. – 285 p.

Georghe Dimitriu 6.jpg

Dimitriu, Gheorghe Vladimir. Al patrulea / Gheorghe Vladimir Dumitriu; pref. de A. Cozmescu . ─ Chişinău : Literatura artistică, 1986. – 520 p.

Georghe Dimitriu 7.jpg

 

 

 

 

 

Dimitriu, Gheorghe. Hai să numărăm / Gheorghe Dimitriu; il. aparţ. aut . ─ Chişinău : Literatura artistică, 1987. – 36 p. : il.

Georghe Dimitriu 11.jpg

Димитриу, Г.; Делевсухи Г. Кудесница Кисть: Повесть: Пер. с молд. Г. Дилевский  / Г. Димитриу; Пер. с молд. Г. Дилевский; Рис. авт . ─ Кишинев : Literatura artistică, 1988. – 88 c.

Georghe Dimitriu 14.jpg

Dimitriu, Gheorghe. Aventurile unui cocostîrc / Gheorghe Dimitriu . ─ Chişinău : Literatura artistică, 1989. – 64 p. : il.

Vrabie, Gheorghe. Gheorghe Dimitriu sau vigoarea unui talent plurivalebt/Atelier/ Uniunea Artiștilor Plastici. Uniunea Arhitecţilor. Uniunea Designerilor; Redactor-şef, Vasile Malaneţchi . ─ Chişinău : Combinatul Poligrafic – 2003, 2004. – Nr. 2-4, 2003. -P. 72-75.

Mustea, Gh. Alexandru Lăpuşneanu: Operă istorică în 2 acte (6 tablouri) / muz. de Gh. Mustea; libretul de Gh. Dimitriu; interp. Trupa Operei Naţionale din Republica Moldova, cond. muz. şi dir. Al. Samoilă, maestru de cor Alexandru Movilă. – 3 CD-uri audio. – Ch. : [s.n], S.a .

 

Elaborat de Elena Șestacov

 

 


Galerie

Știri muzicale

Edwin Fischer – unul dintre cei mai renumiți pianiști ai secolului XX

Edwin Fischer, născut la 6 octombrie 1886, a fost unul dintre cei mai renumiți pianiști ai secolului XX, dirijor elvețian și unul dintre cei mai mari profesori de pian ai timpurilor moderne.

maxresdefault
Edwin Fischer și-a făcut studiile la Conservatorul din Bale. Mai târziu a studiat pianul cu Liszt Martin Krause și Eugen Albert la Conservatorul Stern din Berlin, unde a fost și profesor din 1905 până în 1914. Paralel, a învățat și de concertist la Institutul Potsdam în 1914 și la Conservatorul Național din Berlin, din 1931 până în 1935. Edwin Fischer era interesat și de orchestră.
Ca pianist, Fischer a rămas celebru pentru interpretările lui Bach – el a fost primul pianist care a înregistrat integral Clavira bine temperată, Mozart, Beethoven și Brahms, interpretări caracterizate prin respectarea textului, profunzimea meditației și simplitatea elocvenței.
Edwin Fischer a scris studii despre Bach (1945), Beethoven (1956) și Considerații asupra muzicii .
S-a stins din viață la 24 ianuarie 1960 în Zurich.

Galerie

1 octombrie – Ziua Mondială a Muzicii

Anual, la 1 octombrie, este celebrată Ziua Mondială a Muzicii, instituită de UNESCO în anul 1975. Scopul marcării acestei zile este promovarea tuturor genurilor de muzică, promovarea idealurilor de pace între popoare, evoluția culturală a comunităților, schimbul de experiență și aprecierea numeroaselor valori estetice care îmbogățesc existența noastră zilnică.

maxresdefault

                                                           Originea muzicii
Cu tot aportul paleontologiei arheologiei, antopologiei, etnologiei și al observațiilor asupra unor manifestări la unele triburi care trăiesc încă într-o formă arhaică și de la care s-au înregistrat material sonore, originea muzicii rămâne o mare necunoscută. Nu se știe când, unde, cum, prin ce mijloace, a apărut muzica.
Nu există civilizație care să nu fi țesut o legend frumoasă în jurul originii și a creării acestei arte miraculoase – spune muzicologul francez Jacques Chailley.
Oamenii învățați care au dorit să-și etaleze și cunoștințele în domeniul artei sonore, au emis unele păreri cu privire la originea muzicii: Charles Darwin (1809-1882) lansează teoria perpetuării specie și explică începuturile artei sunetelor prin aspectul biologic, al atragerii dintre indivizi de sex opus.
Herbert Spencer (1820 – 1904) consider că, atât la păsări cât și la oameni cântul a apărut din descărcarea energiei, care s-a dezvoltat din intonațiile graiului, a vorbirii articulate, căpătând un character musical în momentele emoționale ale trăirilor sale.
Karl Bucher (1824-1899) leagă originea muzicii de mișcările ritmate din procesul muncii, când acestea trebuiau să se desfășoare în mod controlat și cu o anumită regularitate.
Rivhard Wallaschek (…) pornește de la formele arhaice de dans, din care s-a desprins ritmul, ca principal element al muzicii.
Kurt Sachs (1881-1959) crede în existența unui centru superior de cultură undeva pe glob, de la care s-a răspândit spre alte centre mai puțin dezvoltate, prin migrațiuni ale unor popoare, cât și prin amestecul acestora cu alte neamuri pe care pe care le întâlnesc în drumul și popasul lor. Totodată, Sachs realizează o analiză comparată a instrumentelor musicale întâlnite în perioadele la care face referință.
Karl Stumpf (1848-) este de părere că muzica a apărut și s-a dezvoltat, în comunitatea umană, ca mijloc de comunicare sub formă de semnale și comenzi, în timpul activităților în grup restrains sau mai mare.
Jules Combarieu (1859-1916) amintește de practicile magice ale primitivilor prin care aceștia invocau natura neexplicabilă minții lor, solicitând ocrotire și bunăvoință. Aceste mici producții artistice, care cuprindeau ritm, mișcare (dans) și vorbire, se constituiau în ofrande aduse forțelor de care se temeau și din care a luat naștere muzica.
Fiecare din aceste teorii au limitelel lor. În totalitatea lor se pot desprinde elemente care pot constitui un punct de pornire în cercetarea acestui mare necunoscut: originea muzicii.

Muzica dispune prin excelență de sensibilitatea unei strânse comuniuni între caracterul național și cel universal.
                                                                                                                                         Ion Dumitrescu

Galerie

Master-class cu Ambasadorii Campaniei „Ne vedem la Bibliotecă!” Formația „Akord”

Aseară, în toate bibliotecile Republicii Moldova, a avut loc Nocturna Bibliotecilor. Acest eveniment constă într-o serie de activități culturale și artistice. În această zi, bibliotecile își deschid larg ușile în afara programului de lucru, pentru a surprinde vizitatorii cu oferte inedite și pentru a informa publicul despre serviciile inovative și noile oportunități de care pot beneficia.

IMG_1268.JPG
În cadrul Nocturnii, Serviciul Audiovideoteca a organizat un master-class cu Ambasadorii Campaniei Ne vedem la Bibliotecă! – membrii formației Akord.

img_1269Nu numai frumoși, dar și voinici, și talentați, băieții din Akord – Igor Stribițki și Igor Sîrbu, au molipsit publicul cu multă energie pozitivă. Le-au vorbit celor prezenți despre orele de canto și muzică. I-au îndemnat pe cei, care visează la o carieră în domeniul muzicii să depună cât mai mult efort și dragoste în ceea ce fac.

img_1272
La întâlnirea cu trupa Akord au venit și copii, care le adoră activitatea artistică și pentru care formația Akord este un exemplu demn de urmat.
Igor Stribițki și Igor Sîrbu participă activ în promovarea lecturii în comunitatea chișinăueană în cadrul Campaniei Ne vedem la Bibliotecă!

Nor de etichete

%d blogeri au apreciat asta: