Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Posts tagged ‘cântece populare’

Galerie

Omagiații săptămânii

gordir11 decembrie 1987 s-a născut — Natalia Gordienco, interpretă de muzică uşoară. În timp ce învăţa a început să cînte în corul şcolii, dar şi în formaţia şcolii. A absolvit şcoala muzicală, clasa pian şi timp de 8 ani a dansat într-un ansamblu de dansuri sportive. A participat de nenumărate ori la emisiunea televizată pentru copii „Zolotoi kliucik”. Începînd cu vîrsta de 15 ani a început să participe la concursurile de cîntece, reuşind să se claseze pe locul întîi la trei concursuri naţionale şi şase internaţionale. A fost solistă a ansamblului „Milenium” și a absolvit Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, secţia jazz vocal. A participat la numeroase concursuri şi festivaluri fiind premiată. În anul 2008 prin decretul Preşedintelui Republicii Moldova i-a fost conferit titlul de „Artistă Emerită a Republicii Moldova”.

http://moldovenii.md/md/people/469

pislari snej12 decembrie 1972 s-a născut — Snejana Pîslari, compozitoare de muzică clasică. În anul 1991 absolveşte Colegiul de Muzică „Ștefan Neagă”, Facultatea Teoria Muzicii și Compoziție şi tot din anul 1991 devine cea mai tînără membră a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din Republica Moldova. Pe parcursul anilor 1996-1999 este studentă la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, clasa lui Pavel Rivilis, apoi urmează masteratul. A fost autoarea şi prezentatoarea unei emisiuni culturale de TV. Snejana Pîslari predă disciplinele teoretice la Colegiul Muzical „Stefan Neaga”. Este laureată a concursurilor Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din Moldova (2000-2002). A participat la Simpozionul Internaţional în domeniul culturilor naţionale (Phenian, 2002). Snejana Pîslari compune în special muzică clasică: operă, muzică simfonică, muzică corală, muzică instrumentală şi vocală de cameră ș.a.

http://m.moldovenii.md/en/people/565

cristea13 decembrie 1890 s-a născut — Alexandru Cristea, dirijor de cor și compozitor, autorul muzicii pentru versurile “Limba noastră” de A. Mateevici. A învățat la Școala de Muzică “Vasile Kormilov” (1928) cu Gavriil Afanasiu și la Conservatorul “Unirea” (1927-1929) din Chișinău cu Alexandru Antonovschi (canto). A fost maestru de muzică vocală la Chișinău (1920-1940), profesor de muzică și dirijor al corului Gimanziului de băieți “Ion Heliade Rădulescu” din București (1940-1941) și al corurilor Liceului “Regina Mamă Elena” din Chișinău (1941-1942). În anul 1920 a fost hirotonisit diacon al Bisericii Sf. Gheorghe din Chișinău. Din 1927 până în 1941 a fost diacon titular al Catedrei mitropolitane din Chișinău. A fost decorat cu Medalia „Răsplata Muncii pentru biserică”.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_Cristea

tamazlicaru13 decembrie 1940 sa născut — Andrei Tamazlîcaru, dirijor de cor, istoriograf și folclorist moldovean. Între anii 1961-1964 a studiat la Şcoala Muzical-pedagogică de la Călărași, clasa „Dirijat coral”. Apoi, după ce o absolveşte în anul 1964 devine student la Institutului de Arte „G. Musicescu” (actualmente – Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice) de la Chișinău, Facultatea „Dirijat coral”. După absolvirea facultăţii, în anul 1969, a lucrat la Catedra de Folclor a Conservatorului (1969-1979), ca să ajungă mai apoi conferenţiar. A activat şi la Casa de Creaţie Populară de la Chișinău în calitate de metodist (1979-1990), iar din anul 1980 devine conducător artistic și dirijor al Ansamblului etnofolcloric „Tălăncuța”. Pe parcursul anilor 1980-1989 a fost consultant al Societăţii Corale din cadrul Uniunii Muzicienilor din Moldova. Lui Andrei Tamazlîcaru i s-a oferit multe titluri și premii, iar în 2010 i s-a conferit titlul de „Artist al Poporului Republicii Moldova”.

http://www.moldovenii.md/md/people/887

sadovnic14 decembrie 1951 sa nascut — Iurie Sadovnic-Orheianu, cântăreț de muzică folk din R. Moldova. A activat ca solist al formațiilor vocal-instrumentale „Haiducii din Susleni”, formația „Haiducii” a Institutului de Arte (1968—1973), formația „Sonor” (1973—1976), formația de jazz din Nikolaev (în perioada serviciului militar, 1970—1972), „Contemporanul” (1977-1978) și „Bucuria” (1979-1982) ale Filarmonicii din Chișinău. În 1983 a fondat formația „Legenda”, care a activat până în 1993. Fost membru PCUS. Iurie Sadovnic-Orheianu este cunoscut pentru stilul său de interpretare în care pune accentul pe chitară. Cântărețul a fost distins cu titlul de Artist emerit al RSSM (1984), cu Medalia „Meritul Civic” (1993), cu medalia „Mihai Eminescu” (2000) și cu titlul de Artist al Poporului al Republicii Moldova (2011) și Ordinul Republicii (2015).

https://ro.wikipedia.org/wiki/Iurie_Sadovn

galinescu15 decembrie 1883 s-a născut — Gavriil Galinescu, compozitor, dirijor şi muzicolog. Gavriil Galinescu a absolvit Facultatea de Teologie, Conservatorul de Muzică și Declamație din București (1909), Conservatorul de Muzică din Leipzig, specializându-se la Viena, dar și la Atena (în muzica orientală). A fost profesor la Dorohoi, Buzău, director la Școala Pregătitoare din Hangu (pe care o va organiza ca gimnaziu mixt), profesor la Cernăuți și Academia de Muzică și Artă Dramatică din Iași. Retras la Hangu, Gavriil Galinescu a fost primar (în 1944) și director al Căminului Cultural (în 1945). A compus creaţii simfonice, corale, de scenă, camerale, vocal-simfonice. Este autorul a numeroase manuale didactice de muzică pentru elevi.

http://ziarulceahlaul.ro/hangu-a-dat-tarii-un-mare-muzicolog-si-compozitor-gavriil-galinescu/

http://ziarulceahlaul.ro/gavriil-galinescu-132-de-ani-de-la-nastere/

Cella_Delavrancea15 decembrie 1887 s-a născut — Cella Delavrancea, distins om de cultură, pianistă, prozatoare, fiica scriitorului Barbu Delavrancea (scrieri „O vară ciudată”, „Dintr-un secol de viaţă”). Cella Delavrancea urmează studii de pian, la început în familie, apoi la Conservatorul din București, urmate de un stagiu de perfecționare la Paris. Concertează în Europa, de multe ori în duet cu George Enescu, cu care urcă pe podium în recitaluri de sonate. Din 1950 începe cariera didactică, mai întâi ca profesoară la Liceul de muzică din București, între 1950 și 1954, predând apoi pianul la Conservatorul de muzică din București, din 1954 până la ieșirea la pensie. Cella Delavrancea a scris și a publicat sute de cronici muzicale și de texte consacrate fenomenului muzical.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cella_Delavrancea

Gheorghe-Dumitrescu15 decembrie 1914 s-a născut — Gheorghe Dumitrescu, compozitor, dramaturg (opere: „Răscoala”, „Tudor Vladimirescu”, muzică simfonică, vocală). Și-a început studiile la Seminarul teologic din Rîmnicu Vâlcea (între 1926-1934), continuându-le la Conservatorul din București (între 1934-1941). A fost violonist în orchestră între anii 1935–1940, compozitor și dirijor la Teatrul Național din București între anii 1940 – 1946. Gheorghe Dumitrescu a fost compozitor și consilier artistic al Ansamblului „Doina” al Armatei din București între 1947-1957. A fost profesor de armonie la Conservatorul din București, între anii 1951-1979. Compozitorul Gheorghe Dumitrescu a scris articole, studii, cronici în Muzica, Scânteia, Contemporanul și România liberă. A susținut prelegeri, conferințe, emisiuni radiofonice și de televiziune și a cules, notat și prelucrat folclor. A întreprins călătorii de documentare în U.R.S.S., Europa. De asemenea Gheorghe Dumitrescu a făcut parte din jurii naționale și internaționale de concursuri muzicale. A fost distins cu multe premii și titluri.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Dumitrescu

mihai-traistariu-despre-sunstroke-project-a-fost-cea-mai-buna-performanta-3229516 decembrie 1979 sa născut — Mihai Trăistariu, cântăreţ român. Fiind născut într-o familie de artiști, Mihai a dovedit interes muzical din tinerețe, studiind pianul de la vârsta de 7 ani și având încă de pe atunci rezultate notabile în domeniu. Între anii 1996-1998 el reușește să participe la 18 concursuri naționale de interpretare muzicală, obținând de fiecare dată premii, șapte din acestea fiind trofee. În 1998 este remarcat de producătorul Casei de discuri Sony Music – Romania, cu care semnează un contract pentru 5 ani. Mihai Trăistariu este cântărețul român cu cele mai multe performanțe la nivel internațional. A vândut până acum peste 2.000.000 albume în țară și în străinătate. A obținut la concursul Eurovision cel mai mare punctaj din istoria României : 172 de puncte și a câștigat titlul de „Cea mai bună voce din România” în 3 din cei 10 ai carierei sale: în 1999, 2000 și 2006. Are 14 albume la activ ( 6 cu trupa Valahia și 8 solo ). Albumele scoase până acum sunt : „Valahia”, „Why”, „Pisicuța”, „Te iubesc atât de mult”, „2002”, „Sha-la-la”, „Altceva”, „Tornero”, „De Crăciun” ( Christmas ), „Love”, „Best Of”, „Lie, ciocârlie”, „Balade” și „Change”. A câștigat de 5 ori titlul de ” Cea mai bună voce masculină din România ” : în 2000, 2001, 2003, 2007 și 2011 și a fost nominalizat de alte 5 ori.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Tr%C4%83istariu

Ion-Vidu17 decembrie 1863 s-a născut — Ion Vidu, compozitor, dirijor şi folclorist, autor de piese corale („Ana Lugojana”), muzică vocal-simfonică religioasă şi culegeri folclorice. A studiat la Conservatorul din Arad (1880 – 1881), Caransebeș (1885), urmând apoi cursurile de armonie și dirijat la Iași (1890 – 1891), cu marele compozitor Gavriil Muzicescu. A predat muzica la Arad și în împrejurimi, între anii 1881 – 1883 și 1884 – 1888, precum și în Lugoj, la Școala confesională (1888 – 1918), Liceul „Coriolan Brediceanu” (1919 – 1928), încheindu-și cariera didactică cu funcția de inspector general de muzică pentru școlile normale din țară. A activat mai apoi ca dirijor al „Reuniunii române de cântări și muzică” din Lugoj, publicist și animator. În această ultimă calitate deține și funcția de președinte al Asociației corurilor și fanfarelor române din Banat (1922 – 1931). Aria creației lui Ion Vidu este vastă: muzica de teatru, vocal-simfonică, de pian, dar se remarcă prin lucrările corale: Din șezătoare, Ana Lugojana, Răsunetul Ardealului, Preste deal, Negruța, Moartea lui Mihai eroul, Ștefan și Dunărea, care sunt piese antologice ale muzicii corale românești; ele fac parte din fondul componisticii clasice, adevărate pietre de încercare pentru corurile de performanță artistică.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Vidu

 

 

 

Elaborat de Marina Sandu

 

 

Anunțuri
Galerie

Nicolae Sulac 80 ani de la naștere

 

nicolae_sulac_2pNicolae Sulac (n. 9 septembrie 1936, Sadîc, Cahul — d. 8 aprilie 2003) a fost un cântăreț de muzică populară din Republica Moldova.

 

 

 

Scan10001Scan10002

Buzilă, Serafim. Sulac, Nicolae : [Date biografice] // Buzilă, Serafim. Enciclopedia interpreților din Moldova. – Ch., 1999. – P.414 – 416.

Scan10025Scan1

Nicolae Sulac : Burdin și Malamut // Roibu, Nicolae. Să vă spun ce-am mai aflat : Întâmplări cu personalități din Republica Moldova. – Ch., 2000. – P. 197 – 198.

Scan10019

 

 

 

 

Olărescu, Vlad. Înfierea din urmă / Vlad Olărescu. – Ch.: Știința, 1997. – 168 p., il.

Scan10020Scan10021

Clima-Albot, Galina. Balade, doine, poezii consacrate Maestrului cîntăreț de la Sadîc Nicolae Sulac / Galina Clima-Albot. – Ch.: S.n., 2006. – 48 p.

Scan10022Scan10023

Proca, Ion. Mai aproape de departe…: pătrunde vocea lui Nicolae Sulac / Ion Proca. – Ch.: „Notograf Prim”, 2011. – 264 p.

bessarabia-m-19030009bessarabia-m-19030010bessarabia-m-19030011

Nicolae Sulac în amentiri, cronici şi imagini [Carte tipărită] / Resp. de ed. : Alexandru Rusu ; coord. : Tudor Colac, Alexei Marulea, Andrei Strâmbeanu ; red. : Valentina Cosmescu, Gheorghe Postolache, Efim Bivol . ─ Chişinău : Baştina-RADOG, 2006. – 192 p. –  il., fotogr.
bessarabia-m-19030003
Cîntă Nicolae Sulac [Muzică] : Din repertoriul interpretului / Selecție : N. Sulac; Prez. graf. :N. Beccev . ─ Chișinău : Literatura artistică, 1979. -74 p.
bessarabia-m-19030008
Nicolae Sulac  : Rapsod al plaiului moldav / Dumitru Blajinu, Tudor Colac; red. : Tudor Colac notogr. : Cristian Șarban . ─ Chişinău : Grafema Libris, 2015. -260 p.

 Scan10003Scan10004

Поет Николае Сулак : Молдавские песни. – [М.] : Мелодия, 1976. – 1грп. : 33об/мин, стерео.

Scan10007Scan10008

Поет Николае Сулак / Исполн.: анс. нар. музыки «Лэутарий»; худ. рук.: Н. Сулак. – [М.] : Мелодия, 1978. – 1грп. : 33об/мин, стерео, 30 см.

Scan10005Scan10006

Николай Сулак и ансамбль молдавской народной музыки «Лэутарий» / Худ. рук. : Николай Ботгрос. – [М.] : Мелодия, 1984. – 1грп. : 33об/мин, стерео, 30 см.

Publicat de Lilia Balan

Țara horelor și a doinelor

Folclor muzical din colecția Bibliotecii Naționale a RM, serviciul Audiovideoteca.

IMG_0525

Cărți: 26

24

23

22

25    19

12


17

16

15

20

13

14

18

Muzică tipărită:

38

3727

3528

31

403641

3234

33

393029

Înregistrări audio:Scan10007

5TTr54tvCZIDSC04254p    IMG_0510IMG_0506

IMG_0501

IMG_0475 IMG_0479

IMG_0494

IMG_0496

IMG_0488

Expoziția va dura pe perioada desfășurării în cadrul Zilelor Europene ale Patrimoniului, ce au loc în perioada 22-27 septembrie 2014. Doritorii de a se familiariza în mai de aproape sunt așteptați la BNRM, blocul II, serviciul Audiovideoteca. 

A elaborat articolul: Lilia Balan

Mihai Ciobanu – 60 ani de la naștere

pS-a născut la 20 februarie 1953 în satul Bujor, raionul Hânceşti, Republica Moldova. Studiază la Școala medie de muzică „Șt. Neaga” 1974 – 1978 și la Institutul de Arte „G. Muzicescu” (actualmente − Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice) 1980 – 1985. În anii 1973-1979 este solist al Orchestrei de muzică populară „Veselia”, dirijor Petre Neamţu. Iar pe parcursul anilor 1980-1986 – solist al orchestrei de muzică populară „Mioriţa”, dirijor Vasile Goia. Timp de un an 1986-1987 a fost redactor la Departamentul muzică al Radioteleviziunii de Stat. În anii 1987-1989 este solist al orchestrei de muzică populară „Mugurel” a Filarmonicii de la Chișinău, dirijor Ion Dascăl. Din anul 1989 este solist al orchestrei „Folclor” a Radioteleviziunii de Stat., dirijor Petre Neamţu. În acelaşi timp colaborează cu Orchestra de muzică populară „Lăutarii” a lui Nicolae Botgros, cu orchestra Ansamblului „Joc”, dirijată de maestrul Gheorghe Şevcişin, cu orchestra prezidenţială condusă de Nicolae Dabin şi orchestra „Doina armatei” dirijată de Marin Bunea ş.a. Din anul 1990 are numeroase turnee naționale și internaționale prin: Germania, Marea Britanie, Bulgaria, Franţa, România, Ucraina, Grecia, Elveţia, Serbia, Polonia, Japonia, Suedia, Turcia, SUA, Canada, Estonia, Lituania, Letonia, Rusia, Azerbaidjan ş. a.
A fost protagonist al filmelor muzicale: „Satul meu nume de floare”, „La fereastra cu zorele”, „Am venit la noi în sat” și „Tinereţea-i numai una”. În anul 2005 Mihai Ciobanu a înfiinţat colectivul vocal de bărbaţi „Basarabenii”. Din același an îşi desfăşoară activitatea în calitate de profesor de canto popular la Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga”.

Este decorat cu medalia de aur la Festivalul Artiștilor Amatori (Moscova, 1977-1978). În anul 1993 i s-a conferit titlul onorific „Artist Emerit” al Republicii Moldova, iar în 1996 a fost decorat cu medalia „Meritul Civic”.

buzilaBuzilă, Serafim. Ciobanu, Mihai // Buzilă, Serafim. Enciclopedia interpreţilor din Moldova. – Chişinău, 1999. – P. 118.

caciucCaciuc, Anatol. Mihai Ciobanu // Caciuc, Anatol. Dimensiunea clipei. – Chişinău, 2006. – P. 67.

Scan10027Casa părintească nu se vinde : 100 de cântece din repertoriul lui Mihai Ciobanu – Ch. Prut International, 2008. – 224 p.

Scan10028Codrule, de-aș fi ca tine… : Cântecele lui Mihai Ciobanu – Ch.: Museum, 1996. – 120 p.

Scan10024Voie bună s-adunăm… : cântece din repertoriul lui Mihai Ciobanu – [Ch.], 2008. – 20 p.

Scan1Ce te doare, inimioară ? / Mihai Ciobanu – voce; Orch. de muz. „Folclor”, dir. Petre Neamțu – [Ch.]: Mihail Gradskov, s.a. – 1CD audio.

Scan10003 Busuioc înlăcrimat / Interp. : Mihai Ciobanu – voce; Capela „Moldova”, dir. Valentin Budilevschi – Ch. : Music Master, 2000 – 1CD audio.

Scan10005Ciobanu Mihai. La Nistru la mărgioară / Iterp. : Mihai Ciobanu;  Grupul vocal „Basarabenii”; Orch. „Folclor”, dir. Petrea Neamțu – [Ch.] : SRL „Laiola”, s.a. – Vol.1. – 1CD audio.

IMG_6072Aș cînta și aș șulera / Inter. : Mihai Ciobanu; Orch. de muz. populară „Folclor”, dir. Petrea Neamțu. – Ленинград : ВТПО «Фирма МЕЛОДИЯ», 1991. – 1DC audio.

IMG_6071În sat mi-s părinții dragi. = Моя родня – в селе родном. / Inter. Mihai Ciobanu – voce. – Ленинград : ВТПО «Фирма МЕЛОДИЯ», 1990. – 1DC audio.

Nor de etichete

%d blogeri au apreciat asta: