Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Posts tagged ‘cântece’

Galerie

Gheorghe Neaga – urmaș al culturii muzicale autohtone românești

111Neaga Gheorghe s-a născut la 19 martie 1922, la București. Vilolonist, profesor și compozitor în familia compozitorului Ștefan Neaga. Studiază la Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică din București (1937-1940) cu Constantin C. Nottara și Sandu Albu (vioară), la Conservatorul „P.I. Ceaikovski” din Moscova (1942-1948) cu Constantin G. Mostras și Boris E. Kuznețov (vioară). În 1953-1958 studiază la Conservatorul „G. Musicescu” din Chișinău cu Nachmann Leib (compoziție), Leonid Gurov (compoziție, orchestrație), Solomon Löbel (forme muzicale, polifonie), Etlea Oxinoit (pian auxiliar). Mai tîrziu se perfecționează la Conservatorul „P.I. Ceaikovski” din Moscova (1949-1952) cu Lev M. Șeitlin (vioară). A fost violonist în orchestra Studioului de operă „K. Stanislavski” din Moscova (1942-1943); profesor de vioară la Școala medie de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1948-1949); solist în Orchestra de estradă din Moscova (1952); vilonist în Orchestra simfonică a Filarmonicii din Chișinău (1952-1955). În anii 1968-1971 a lucrat ca director artistic al formațiilor de muzică ale Radioteleviziunii din Chișinău; iar ca profesor de vioară la Conservatorul „G. Musicescu” din Chișinău din 1959; docent (1988) și profesor (1992). I s-a oferit diverse merite: Lucrător emerit al Culturii din Republica Moldova (1965); Maestru emerit al artei din RM (1979); Laureat al Premiului de Stat (1969). Membru al Uniunii Compozitorilor din Moldova (1957). Gheorghe Neaga în întreaga sa carieră a compus creații de scenă, vocal-simfonice, instrumentale de cameră, corale, de film. A colaborat cu: A. Mirocinik, N. Tatarinov, I. Josanu, Gh. Stahilevici, R. Glier, D. Oistrah, P. Poteza, N. Filipova, E. Ureche, A. Dailis. A înregistrat la Radio Chișinău creații de G. Verdi, E. Grieg, M. Ravel, Șt. Neaga, P. Rivilis, D. Fedov, A. Mulear, Gh. Neaga, S. Orfeev ș.a. Gheorghe Neaga a decedat la 24 noiembrie 2003, fiind înmormîntat la Dallas, SUA.

Opere alese:
Muzică de operă: Barbu Lăutaru, libretto de G. Dimitriu (1972);
Cantate, oratorii: Imn pentru pace (pentru cor bărbătesc și orchestră simfonică), (1967); Aurora, oratoriu pentru cor și orchestră simfonică (1970);
Simfonii: Prima simfonie (1958); Poemul „Danco” (1967); Concert pentru vioară și orhestră (1973);
Piese pentru vioară și pian: Sonata (1957);Cinci piese (1968);
Cântece, romanțe: Dor, Trei licurici, versuri G. Vieru (1964); Noi nu îmbătrânim nici odată, versuri V. Roșca (1969);
Muzică pentru film: Așteptați-ne la răsărit (1963).

Din fondul Serviciului Audiovideoteca  a BNRM:

neaga1Gheorghe Neaga: Bibliografie / Biblioteca Națională a Republicii Moldova; Alcăt.: Cezara Neagu, Lilia Balan. – Chișinău, 2001.

 

 

 

 

 

 

Scan10031Gheorghe Neaga: compozitor = Георгий Няга: композитор / Gleb Ceaicovschi-Mereşanu // Compozitori şi Muzicologi din Moldova:  Lexicon biobibliografic = Композиторы и музыковеды Молдовы: Библиографический справочник. – Ch. : Universitas, 1992. – P. 68-71.

 

 

 

 

 

neaga2aСтоляр, З. Георгий Няга. – Москва: Сов. Композитор, 1959. – (Молодые композиторы Совецково Cоюза).

 

 

 

 

 

 

 

neaga1aСтоляр, З. Георгий Няга: – Кишинэу: карте молдовенеаскэ, 1973. – (Композиторы Совецкой Молдавии).

 

 

 

 

 

 

 

neaga9 (4)Няга, Георгий. Piesă de concert = Концертная пьеса: Pentru vioară și pian. – Chișinău: Cartea moldovenească, 1969.

 

 

 

 

 

 

neaga9 (2)Няга, Георгий. Piese pentru vioară = Пьесы для скрипки / cuv. Înainte de Efim Tkaci. – Chișinău: Cartea moldovenească, 1972.

 

 

 

 

 

 

neaga9 (1) Sub roșie stea. Cântece pionerești: pentru voce și pian / alcăt.: L. Berov. – Chișinău: Cartea moldovenească, 1962. – 184 p.

Din conț.: Cocert de noapte: „Se lasă-amurgul pe colină…”; „Hop, hop!”: ” Colo-n zariște, în grâu…” / Vers. de Gr. Vieru. – P. 123- 133.

 

 

 

 

neaga9 (3)Piese pentru pian / Alcăt.: V. Levinzon, S. Covalenco.  – Chișinău: Lit. Artistică, 1988. – 112p.

Din conț.:Dans lent. Studiu de concert.

 

 

 

 

 

neaga6neaga6a

Сюита: Для камерного оркестра. Сюита: для cтрунного оркестра  / Исполн.: Камерный орк. Молдавского Телевидиния и Радио,  дир.:  А.Гершфельд // Камерный оркестр Молдавского Телевидиния и Радио. – M.: Melodia, 1978 – 1 disc de vinil 33 rot. / min.

neaga7neaga7a

Зориле/ Исполн.: В. Михневич – голос, молдавская хоровая капелла”Доина”, худ. рук. В. Гарштя // „Доина”,  молдавская хоровая капелла. – M.: Meлодиа, 1978 – 1 disc de vinil 33 rot./ min.

neaga8neaga8a

Концерт: для струных / Исполн.: Камерный оркестр Молдавсково Телевидиния и Радио, дир.: А. Гершфельд // Камерный оркестр Молдавсково Телевидиния и Радио. – M.: Meлодиа, 1980. 1 disc de vinil 33 rot. / min.

neaga4neaga4a

Zorile: Poem vocal-simfonic, P.1 / Vers. de Gh. Dimitriu; Interp.: Corul și Orch. Radioteleviziunii Moldovenești, dir.: E. Macale // Arta muzicală a Moldovei. – M.: Meлодиа, S.a – 1 disc de vinil 33 rot. / min.

https://bibliomusic.wordpress.com/2015/03/19/gheorghe-neaga-violonist-profesor-si-compozitor/

http://www.moldovenii.md/md/people/61

Elaborat de Marina Sandu

Galerie

Valentina Cojocaru – 70 de ani de la naștere și 55 de creație

news11_bigValentina Cojocaru este o cantăreață de muzică populară din Republica Moldova. Îndrăgita Valentina Cojocaru s-a născut pe data de 20 februarie 1947 în Ciuciulea, județul Bălți. Este absolventă a Școlii pedagogice din Calărași (1960-1964), unde a studiat domra și s-a format ca artist sub îndrumarea profesorului Nicolae Spivac. În perioada 1975-1980, cântăreața studiază la Institutul de Arte „G. Musicescu” din Chișinău cu Ion Popescu și Valentina Boldurat (dirijat cor). De-a lungul anilor, Valentina Cojocaru face parte din diferite colective artistice: Orchestra de amatori „Ciobănaș” din Călărași (1962–1965), colective artistice de estradă (1965–1967), formațiile de muzică populară „Mugurel” (1968–1974), „Lăutarii” (1990–1992) ale Filarmonicii din Chișinău și Orchestra de muzică populară „Folclor” (1974–1990). Valentina Cojocaru a susținut multe turnee artistice internaționale în Danemarca, Olanda, Austria, Cuba, Franța, Filipine, Grecia, Etiopia. În repertoriul său se regăsesc cântece de joc, de petrecere, doine (Basmaluta, Satule, Gradina-n floare, Vazui tineretea mea, Are mama doi feciori, Mână Gheorghe boii bine etc.), printre care și compoziții de Tudor Chiriac, C. Rusnac, Gheorghe Mustea, V. Doni, P. Neamțu, Gh. Banariuc, V. Crăciun. A avut înregistrări la casa de discuri „Melodia” din Moscova (în total a înregistrat peste 200 de cântece). Cojocaru a devenit Artistă emerită a RSSM în 1978 și Artistă a poporului a RSSM în 1989. Cea din urmă distincție o primește ca rezultat al desemnării baladei „Miorița”, în interpretarea sa, drept cea mai reușită creație muzicală a anului 1988 de către UNESCO. În 1993 i se conferă medalia „Meritul civic”, iar în 2005, ordinul „Gloria Muncii” și Ordinul Republicii în 2010.

Repertoriu:
• Tot am zis noroc, noroc;
• Eu te-am iubit;
• Și doar iubirea;
• Sunt nevastă, am copii;
• Romanță;
• Mă grăiesc vecinele;
• Țara mea, frumoasă țară;
• Frunzuliță și-o lalea;
• Cântă puiul cucului;
• La marginea satului;
• Tropăiți, flăcăi, pe loc;
• Văzu-i tinerețea mea;
• Badița de foc și dor;
• De nu cânți această glie;
• Blestemat să fii, război;
• Eu trăiesc pe acest pamânt;
• Hora moldovenilor;
• Suntem două surioare;
• De s-ar face un drum de țară;
• Trandafir de lângă sat;
• La fereastra din ogradă;
• Țara mea;
• Mi-a tot zis mama și tata;
• Vezi, Ionele, cum ești tu;
• M-a jucat badea la hora;
• Cine vine de la deal;
• Mult mi-i dragă primavara.
Filmografie:
• Cântecul drag, „Telefilm-Chișinău” (1978);
• Cântă Valentina Cojocaru, „Telefilm-Chișinău” (1981);
• Duete vocale, „Telefilm-Chișinau” (1982).

valentina-cojocaru-6

valentina-cojocaru-8

 

 

 

 

 

 

 

Buzilă S.Valentina Cojocaru: [date biografice ] / Serafim Buzilă //Serafim Buzilă, Interpreți din Moldova – Chișinău 1996, pag. 129- 130.

valentina-cojocaru-1 valentina-cojocaru-3 valentina-cojocaru-5

Caciuc A. Valentina Cojocaru : [date biografice] / Anatol Caciuc // Anatol Caciuc, Dimensiunea Clipei – Chișinău, 2006. – P. 87- 90.

valentina-cojocaru-14 valentina-cojocaru-15

Молдавские песни = Moldavian songs / interp. : Valentina Cojocaru și Nicolae Glib, voce; Orch. de muz. populară ,, Folclor” , dir. : Ion Dascăl, Dumitru Blajin; – M. : Melodia, 1984. – 1 disc de vinil 33 rot. / min.

valentina-cojocaru-10valentina-cojocaru-11

Întîlnire cu Tinerețea Valentina Cojocaru = Встреча с Молодостью Валентина Кожокару и Оркестр Молдавской Музыки Фолъклор = A Meeting with Youth Valentina Kozhokaru and Folklore Moldavian Orchestra / interp. : Valentina Cojocaru, voce și Orchestra de muzică Populară „ Folclor”, dir. : Petrea Neamțu. – M. : Melodia, 1985. – 1 disc de vinil 33 rot. / min.

valentina-cojocaru-12valentina-cojocaru-13

Romanțe și cântece moldovenești = Молдавские песни и романсы / interp. Valentina Cojocaru, voce și Orch. de muzică Populară „ Folclor”, dir. : Petrea Neamțu. – M. : Melodia, 1988.– 1 disc de vinil 33 rot. / min.

valentina-cojocaru-16valentina-cojocaru-17

Spune-mi Bade / interp. : Valentina Cojocaru, voce; Orch. de muz. populară ,, Folclor”, dir.: Alexandru Vacarciuc // Молдавский сувенир. – M. : Melodia, S. a.  –  1 disc de vinil / min.

valentina-cojocaru-18valentina-cojocaru-19

Spune-mi Bade / interp. : Valentina Cojocaru, voce; Orch. de muz. populară ,, Folclor” , dir. : Alexandru Vacarciuc // Мугурел – M.: Melodia, S.a. – 1 disc de vinil 33 rot. / min.

sursa:

http://www.bestmusic.ro/valentina-cojocaru/biografie-valentina-cojocaru/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Valentina_Cojocaru

Articol scris de Marina Sandu

Galerie

Omagiații săptămânii

2241b0943ac34de48ca768ce100c343113 Februarie 1945 – s-a născut King Floyd, cântăreţ şi compozitor american. Piesa lui King „Groove Me” a depășit graficul Statele Unite ale Americii R & B și a ajuns la locul 6 în Billboard Hot 100 și a mers la # 41 în Marea Britanie. Acest disc a fost vândut peste un milion de exemplare. În decembrie 1970  a primit un disc de aur acordat de către R.I.A.A.

https://en.wikipedia.org/wiki/King_Floyd

judy_cheeks_thistime-164361

 

 

 

 

 

 

13 februarie 1954 – s-a născut Judy Cheeks, cântăreaţă şi compozitoare americană. În 1978, ea a înregistrat „Mellow Lovin „, care a devenit un hit internațional și a ajuns la # 10 pe Play diagramă Hot Dance Club.

https://en.wikipedia.org/wiki/Judy_Cheeks

 

       

              gil-dobrica 14 februarie 1946 – s-a născut Gil Dobrică, solist vocal de muzică pop-rock, blues, soul și rhytm  din România. A avut în repertoriul său melodii proprii și preluări după piese celebre semnate Ray Charles.Au mai fost și alți artiști de gen, de unde a preluat piese, printre care John Denver, a cărui piesă intitulată „Country roads” („Drumuri de țară” – modificată în „Hai acasă”). Aceasta a devenit cea mai cunoscută melodie din cariera lui Gil Dobrică.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gil_Dobric%C4%83; http://www.versuri.ro/versuri/lefk_gil-dobrica-hai-acasa.html.

maxresdefault

15 februarie 1944 – s-a născut solista de operă Eugenia Moldoveanu. Soprana a participat la multe concerte și concursuri.
În 1968 i s-a oferit Premiul I la concursul de la Sofia, iar  în anul 1973 Marele premiu la concursul Madama Butterfly, Tokyo. Mai târziu
și Ordinul național Steaua României în grad de Ofițer.

          https://ro.wikipedia.org /wiki/Eugenia_Moldoveanu.

harold-arlen

15 februarie 1905 – s-a născut Harold Arlen, compozitor şi cântăreţ american de muzică populară. A scris peste 500 de cântece, dintre care un număr mare  au devenit cunoscute în întreaga lume. Piesa „Over the Rainbow” a fost votată No. 1 a secolului XX de către Asociația Industriei de înregistrare ale Americii (RIAA) și Fondul Național pentru Arte (AEN).

https://en.wikipedia.org/wiki/Harold_Arlen.

iosif-sava

15 februarie – s-a născut Iosif Sava, muzicolog român, realizator de emisiuni radio și de televiziune. În afară de interpretarea muzicii, a fost pasionat și de comentarea fenomenului muzical. Numele lui Iosif Sava a fost atribuit unei piațete de lângă Universitatea Națională de Muzică București, unde a fost amplasat un bust al cunoscutului muzicolog. Iosif Sava a fost distins cu o serie întreagă de premii, între care Premiul Academiei Române, șase premii ale UCMR, patru premii ale Asociației Profesioniștilor de Televiziune din România, Premiul Colegiului Criticilor Muzicali (1980); premiul Revistei Actualitatea muzicală; Premiul I (1981) și Premiul pentru activitatea deosebită de critic muzical (1983) la Festivalul Național „Cântarea României”. În 1996 a primit Premiul Centrului Internațional Ecumenic pentru Dialog Spiritual „Pamfil Șeicaru”. 

https://ro.wikipedia.org/wiki/Iosif_Sava

11-premii

16 februarie 1933 – S-a născut Octavian Lazăr Cosma, muzicolog, membru al American Musicological Society. A obținut doctoratul în muzicologie în 1972, la Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj. În prezent Octavian Lazăr Cosma este doctor honoris causa al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” și al Universității de Arte „George Enescu” din Iași. Este membru al American Musicological Society. A primit numeroase premii și distincții, între care Premiul Academiei Române, Premii ale Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și decorații ale statului român. Este cetățean de onoare al municipiului Blaj și al comunei natale.

https://www.google.md/?gws_rd=ssl#q=octavian+lazar+cosma.

41guaz6dztl

 16 februarie 1896 – s-a născut Alexander Brailowsky, pianist american de origine rusă. Brailowsky s-a născut la Kiev într-o familie de evrei, a studiat pianul cu tatăl său, un pianist profesionist. El a programat toate 160 de piese pentru pian de Chopin Frédéric pentru a juca într-o serie de șase concerte. A urmat apoi un turneu mondial de mare succes. Debutul american a lui Brailowsky a fost la Aeolian Hall din New York City în 1924.

https://en.wikipedia.or/wiki/Alexander_Brailowsky

.

         

4550_118983220197

17 februarie 1653 – s-a născut Arcangelo Corelli, compozitor, violonist, pedagog şi dirijor italian. Corelli a studiat muzica sub îndrumarea unui preot din orașul învecinat Faenza și apoi la Lugo. A fost angajat ca violonist pentru oratoriile din biserica San Giovanni dei Fiorentini, precum și din biserica San Luigi dei Francesi. În 1687 Corelli a condus festivalul muzical pentru regina Cristina a Suediei. A compus 48 de trio sonatas, 12 sonate pentru vioară și basso continuo și 12 concerti grossi.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Arcangelo_Corelli

ioana-radu

                      

17 februarie 1917 – s-a născut cîntăreaţa Ioana Radu, interpretă de romanţe şi muzică populară. Prima oară cînta la Radio pe 30 aprilie 1939, cu numele Jana Radu și acompaniată de Ansamblul „Serenada”. Melodiile pe care le-a interpretat au fost „Pădure și iar pădure”, „De cine dorul se leagă” și „Dorule”. A participat la mai multe ediții ale Festivalului național de romanțe „Crizantema de Aur”, de la Târgoviște, și a făcut parte din juriul Festivalului-concurs „Maria Tănase” de la Craiova încă de la prima ediție (1969). A fost distinsă cu titlurile Artist emerit (1957) și Artist al poporului (1964). Prin Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, solistei lirice Ioana Radu i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Română „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”. În anul 1968 i se acordă medalia Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a, pentru bogata sa activitate de solistă de muzică populară și romanțe.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ioana_Radu

250px-doru_popovici

17 februarie 1932 – s-a născut Doru Popovici, compozitor şi muzicolog. A studiat la Conservatoarele din Timișoara și București. Creația sa muzicală cuprinde o arie largă de genuri (muzică simfonică, de teatru, de operă, instrumentală, vocală, corală), dar din anii 1960 se focalizează cu precădere asupra muzicii de cameră. Cu toate acestea, lucrările pentru ansambluri restrânse se construiesc deopotrivă pe spații muzicale ample, cu sufluri melodice lungi, ca expresie a lirismului caracteristic pieselor lui. Sursele melodicii se înscriu atât în muzica veche – cea a renașterii europene sau monodia bizantină , cât și în modernismul secolului XX. În prezent Doru Popovici este profesor de istorie a muzicii la Universitatea „Spiru Haret” și se preocupă cu organizarea evenimentelor muzicale ce au ca scop promovarea tinerilor.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Doru_Popovici.

pee_wee_king_1944

18 februarie 1914 – s-a născut Pee Wee King (Julius Frank Kuczynski), acordeonist, violonist, compozitor şi şef de orchestră american. El a învățat să joace la vioara de la tatăl său, care era un muzician profesionist de polka. Alaturându-se producătorilor Randall Franks și Alan Autry pentru Heat of the Night, CD-ul Timpul de Crăciun a lui Comin și spectacolul „Jingle Bells” au fost lansate cele mai populare versiuni de Crăciun din 1991 și 1992, pe Sonlite și MGM / UA .

https://en.wikipedia.org/wiki/Pee_Wee_King

5602355

18 februarie 1933 – s-a născut Yoko Ono Lennon, cîntăreaţă japoneză, soţia lui John Lennon („Beatles”). În 1953, s-a înscris la Colegiul „Sarah Lawrence” din America, a studiat literatura și muzica, intenționînd să devină o cântăreață de operă. La una dintre primele ei expoziții în Londra a facut cunoștință cu viitorul soț John Lennon. Mai tîrziu , împreună cu el, Yoko a participat la înregistrarea unor cântece ale The Beatles ( «Revolution 9», «Zi de naștere», «Continuă Povestea lui Bungalow Bill»). Cel mai recent album al anilor 1980 – «Starpeace», a devenit cel mai de succes album, iar hitul «Hell în Paradis» a ajuns la # 16 în topurile din SUA și # 26 în Billboard Hot 100. În susținerea acestui album a fost realizat tur al Europei de Est.

https://en.wikipedia.org/wiki/Yoko_Ono

boccherini

19 februarie 1743 – s-a născut Luigi Boccherini, violoncelist şi compozitor Italian. Deja în cei 13 ani ca violoncelist Boccherini a susținut concerte în orașul său natal Lucca, iar mai târziu, el a jucat în orchestra Teatrului Municipal. Primul loc în creația sa a ocupat muzica instrumentală (aproximativ 450 de bucăți). Muzica lui Boccherini a influențat muzica clasică vieneză, inclusiv pe Mozart.
Simple, uneori, melodii melancolice, melodioase ale lui Boccherini, abilitățile tehnice, geniale a adus compozitorului o popularitate în timpul vieții sale.

https://en.wikipedia.org/wiki/Luigi_Boccherini

pedrell

19 februarie 1841 – s-a născut Felipe Pedrell, compozitor, muzicolog, folclorist și fondator al şcolii naţionale muzicale spaniole. El a studiat la Barcelona, Roma și Paris.
Este autorul mai multor opere ( „The Last of abenserrahov”, 1874; „Quasimodo”, 1875 ; „Cleopatra”, 1878, etc.), poemul simfonic „Vocea Munților” (1877), „Noaptea în Spania” (1873), lucrări vocale „Sf. Teresa” versete și altele.
Pedrell a devenit primul compozitor din Catalonia, care vine în contact cu muzica modernă europeană și promoveză în mod activ activitatea lui Wagner. Împreună cu el propagă muzica spaniolă veche, inclusiv cea populară.

https://es.wikipedia.org/wiki/Felipe_Pedrell

tumblr_o0saooql0n1ubusn1o1_1280

19 februarie 1951 – s-a născut Alan Merrill, vocalist şi basist britanic (Arrows). A început cariera sa în New York City la vîrsta de 14 ani, atunci când a jucat în Greenwich Village „Cafe Wha?” cu formațiile Caleidoscop , The Rayne și Watertower de Vest. La începutul anilor 1970, Merrill a fost primul care obține statutul de star pop în Japonia. El este solistul și coautorul primei versiuni a piesei care a fost lansată vreodată „I Love Rock ‘n’ roll” de Arrows în 1975. Merrill cel mai bine este cunoscut ca vocalist și compozitor, de asemenea, cântă la chitară, bas chitara și clape.

https://en.wikipedia.org/wiki/Alan_Merrill

Elaborat de  Marina Sandu

Galerie

Nicolae Sulac 80 ani de la naștere

 

nicolae_sulac_2pNicolae Sulac (n. 9 septembrie 1936, Sadîc, Cahul — d. 8 aprilie 2003) a fost un cântăreț de muzică populară din Republica Moldova.

 

 

 

Scan10001Scan10002

Buzilă, Serafim. Sulac, Nicolae : [Date biografice] // Buzilă, Serafim. Enciclopedia interpreților din Moldova. – Ch., 1999. – P.414 – 416.

Scan10025Scan1

Nicolae Sulac : Burdin și Malamut // Roibu, Nicolae. Să vă spun ce-am mai aflat : Întâmplări cu personalități din Republica Moldova. – Ch., 2000. – P. 197 – 198.

Scan10019

 

 

 

 

Olărescu, Vlad. Înfierea din urmă / Vlad Olărescu. – Ch.: Știința, 1997. – 168 p., il.

Scan10020Scan10021

Clima-Albot, Galina. Balade, doine, poezii consacrate Maestrului cîntăreț de la Sadîc Nicolae Sulac / Galina Clima-Albot. – Ch.: S.n., 2006. – 48 p.

Scan10022Scan10023

Proca, Ion. Mai aproape de departe…: pătrunde vocea lui Nicolae Sulac / Ion Proca. – Ch.: „Notograf Prim”, 2011. – 264 p.

bessarabia-m-19030009bessarabia-m-19030010bessarabia-m-19030011

Nicolae Sulac în amentiri, cronici şi imagini [Carte tipărită] / Resp. de ed. : Alexandru Rusu ; coord. : Tudor Colac, Alexei Marulea, Andrei Strâmbeanu ; red. : Valentina Cosmescu, Gheorghe Postolache, Efim Bivol . ─ Chişinău : Baştina-RADOG, 2006. – 192 p. –  il., fotogr.
bessarabia-m-19030003
Cîntă Nicolae Sulac [Muzică] : Din repertoriul interpretului / Selecție : N. Sulac; Prez. graf. :N. Beccev . ─ Chișinău : Literatura artistică, 1979. -74 p.
bessarabia-m-19030008
Nicolae Sulac  : Rapsod al plaiului moldav / Dumitru Blajinu, Tudor Colac; red. : Tudor Colac notogr. : Cristian Șarban . ─ Chişinău : Grafema Libris, 2015. -260 p.

 Scan10003Scan10004

Поет Николае Сулак : Молдавские песни. – [М.] : Мелодия, 1976. – 1грп. : 33об/мин, стерео.

Scan10007Scan10008

Поет Николае Сулак / Исполн.: анс. нар. музыки «Лэутарий»; худ. рук.: Н. Сулак. – [М.] : Мелодия, 1978. – 1грп. : 33об/мин, стерео, 30 см.

Scan10005Scan10006

Николай Сулак и ансамбль молдавской народной музыки «Лэутарий» / Худ. рук. : Николай Ботгрос. – [М.] : Мелодия, 1984. – 1грп. : 33об/мин, стерео, 30 см.

Publicat de Lilia Balan

Anastasia Lazariuc – 60 de ani de la naştere

anastasia-lazariuc

Scan10023Scan10024

Lazariuc, Anastasia : [Date biografice] // Buzilă, S. Enciclopedia interpreţilor din Moldova. – Ch., 1999. – P. 262-263.

Scan10025Scan10026

Lazariuc, Anastasia : [Date biografice] // Femei din Moldova : Enciclopedie. – Ch., 2000. – P. 171-172.

Scan10028Scan10029

Anastasia Lazariuc : [Date biografice, interviu] // Caciuc, Anatol. Dimensiunea clipei. – Ch., 2006. – P. 139-142.

Scan10007Scan10008a

Lazariuc, Anastasia : [Date biografice] // Chişinău : Enciclopedie. – Ch., 1997. – P. 281.

Scan10010Scan10011a

Lazariuc, Anastasia : [Date biografice] // Literatura şi arta Moldovei : Enciclopedie. – Vol. 2. – Ch., 1985. – P. 366.

Scan10017Scan10018

Ochii mei = Мои глаза : Cîntă Anastasia Lazariuc. – Москва : Мелодия, 1990. – 1 грп

Scan10013Scan10014

Adio tristeţe / Interp.: Anastasia Lazariuc, Mihai Constantinescu. – Bucureşti : Electrecord, 1990. – 1 disc.

Scan10019Scan10020

Верю в любовь = I believe in love: Поет Анастасия Лазарюк. – Москва: Мелодия, 1988. – 1 грп.

Scan10015Scan10016

Primăvara = Весна : Поет Анастасия Лазарюк. – Москва : Мелодия, 1984. – 1 грп.

Scan10021Scan10022

Песни Константина Руснака = Cântece de Constantin Rusnac. – Москва : Мелодия, 1984. – 1 грп.

Achiziții muzică tipărită

Scan1Scan10001

Din vremuri străvechi = Из давних времен : Culegere de piese pentru pian / Selec. și îngrij.: Irina Stolear, Larisa Neaga. – Ch.: Pontos, 2011. – 92 p.

Scan10010Scan10007

Dascăl, Ion. Un neam, o viață, un destin : [Piese instrumentale și cântece pentru orch. de muzică populară] / Ion Dascăl. – Ch.: S.n., 2012. – 304 p.

Scan10008Scan10009

Колса, Михаил. Хоровые сочинения = Choral Works : [Pentru diverse formații corale] / Михаил Колса; муз. ред.: Теодор Згуряну; лит. ред.: Геннадий Соснин; перев.: Борис Мариан. – Ch.: S.n., 2012. – 136 р. – Text paral.: lb. engl., rusă.

Scan10017Scan10018

Колса, Михаил. Песни = Songs : Для голоса и ф.-п. / Михаил Колса; муз. ред.: Владимир Драгош; лит. ред.: Геннадий Соснин. – Ch.: S.n., 2012. – 102 p. – Text paral.: lb. engl., rusă.

Scan10003Scan10002

Trudov, Olga. Un colind pentru suflet : Cântece și poezii : [Pentru voce și simboluri de coarde] / Olga Trudov; red.: Veronica Pârlea-Conoval. – Ch.: S.n., 2012. – 52 p.

Scan10011Scan10013

Scan10012Scan10014

Scan10015Scan10016

Matcovschi, Vlad. Să cântăm, copii : Culegere de cântece pentru elevii cl. I-VIII / Vlad Matcovschi. – Ch.: S.n., 2012. – 158 p.

In memoriam

Grigore Vieru – cel mai cântat poet 

5

Opera lui a inspirat diferiţi compozitori care i-au cântat versurile, îngânate de generaţii întregi. Sunt versuri la care au apelat mai mulţi interpreţi, unele din ele au devenit şlagăre chiar din momentul lansării lor.

Din colecţiile serviciului:

Scan10005

Vieru, Grigore. Acum şi în veac : Poeme, confesiuni / Grigore Vieru. – Ed. a III-a rev. şi adăug. – Ch.: Litera, 2000. – 336 p.

Scan10004

Vieru, Grigore. Acum şi în veac : Poeme, cântece, confesiuni / Grigore Vieru. – Buc. – Ch.: Litera Internaţional, 2001. – 312 p.

Scan10021

Vieru, Grigore. Albinuţa / Grigore Vieru; coperta şi ilustraţia: Lică Sainciuc. – Ch.: Litera, 2007. – 124 p.

Scan10003

Vieru, Grigore. Hristos nu are nici o vină: (poeme şi cântece) / Grigore Vieru. – Ch.: Orient&Occident, 1991. – 200 p.  

Scan10002

Vieru, Grigore. Lumina de taină: Pagini alese cu CD / Grigore Vieru. – Ch.: “Policardan” SRL, “Bons Offices” SRL, 2011. – 308 p.

Scan1

Vieru, Grigore. Roua Veşniciei: Mari compozitori ai muzicii universale în transcripţie pentru cor de copii pe versurile poetului Grigore Vieru / Grigore Vieru, Ştefan Andronic. – Ch.: Pontos, 2010. – 752 p.

Scan10001

Vieru, Grigore. Strigat-am către tine / Grigore Vieru. – Ch.: Litera-ULIM, 1999. – 392 p.

Scan10006

 Vieru, Grigore. Invierea: Cîntece sacre / Grigore Vieru. –  Ch.: Litera, 1990. – 92 p.

Scan10007

Vieru, Grigore. Lumina toamnei = Свет осени / Grigore Vieru. –  Ch.: Lit. artistică, 1985. – 400 p.        

Scan10023

Vieru, Grigore. Poftim de întraţi = Войдите пожалуйста / Grigore Vieru. –  Ch.: Lit. artistică, 1987. – 192 p.

Scan10022

Cântul roteşte pământul = Песня движет шар земной: Culegere de cântece pentru copii / alcăt.: Ştefan Andronic şi Grigore Vieru. – Ch.: Lit. artistică, 1987. – 152 p.

Scan10009

Odihna Lacrimii: Grigore Vieru, Ştefan Andronic, corala “Vocile Primăverii”, inspiraţi de mari compozitori universali / vers. de Grigore Vieru; interp.: Corala Vocile Primăverii, dir.: Ştefan Andronic, la pian: Ludmila Târşu. – 1 CD audio. –  Ch. , [s.a]. – 66:58`

   În versurile lui Grigore Vieru s-a regăsit, probabil fiecare dintre noi, atunci când ne-a fost dor de cei dragi şi când am iubit. Grigore Vieru spunea: “La noi, în Basarabia, revoluţia s-a făcut cu poezie şi cântec. Dar un cântec frumos pentru copii poate salva un viitor, o Patrie.”

Opera şi personalitatea lui Grigore Vieru va rămâne în amintirea poporului nostru ca un monument de artă .

 

Nor de etichete

%d blogeri au apreciat asta: