Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Posts tagged ‘cântece’

Galerie

CONSTANTIN RUSNAC – Prestigiul artei muzicale naţionale

radiochisinau_9c00a7c10ce7513554f014ba1fd3d923     Constantin Rusnac s-a născut la 6 februarie 1948 în satul Trebisăuţi, raionul Briceni. A absolvit Şcoala de Muzică Republicană de 11 ani şi Institutul de Arte „G. Musicescu” din Chişinău. A fost profesor de solfegiu, armonie şi teoria muzicii la aceleaşi instituţii, redactor, redactor-şef al Colegiului de repertoriu pentru colectivele artistice din ţară, prim-viceministru al Culturii, rector al Conservatorului Moldovenesc de Stat „G. Musicescu”. Constantin Rusnac a cules mai mult de 2000 de creații muzicale folclorice. A compus „Suita” pentru nai, țimbal, vioară și orchestră de cameră; „Lacrima” – meditație pentru voce, clavecin și orchestră; „Moldova” – tablou muzical ș. a. A publicat culegerea de folclor instrumental „Ca la noi în sat”; „Oda muncii” pentru cor mixt și orchestră; a scris muzică pentru spectacolul „Sînzeana și Pepelea”; „Cantată de sărbătoare”. A publicat diferite culegeri de cîntece pentru voce, pian și cor; poemul vocal-simfonic „Zorile”; piese pentru diferite instrumente; „Steaua limbii noastre” – imn pe versuri de Grigore Vieru. Compozitorul a alcătuit 2 volume de „Folclor din Moldova”; a compus multe cîntece pentru copii: „Iepurașul”, „Anișoara”, „Pomul”, „Pisicul la școală” etc. În 2008 a editat CD-ul „Folclor instrumental românesc de pretutindeni”, care include notele a 3600 de melodii, în 2012 – cartea „Acrostihuri. Portrete în timp” şi în 2013 – volumul „101 poeme” în colecţia „Ideal”. Din 1993 este secretar general al Comisiei Naţionale a Republicii Moldova pentru UNESCO şi din 2000 – preşedinte al Consiliului Naţional Delfic. În 1976 a fost distins cu Premiul de Stat pentru lucrarea „Sărbătoreasca”, în 1984 – cu titlul „Maestru al Artei” şi în 1998 – cu ordinul „Gloria Muncii”. La 20 decembrie 2016 Titlul onorific de Doctor Honoris Causa al AŞM i-a fost acordat lui Constantin Rusnac, în semn de preţuire şi recunoaştere a meritelor culturale, didactice şi artistice, de apreciere a contribuţiei sale originale la promovarea şi sporirea prestigiului artei muzicale naţionale pe meridianele lumii.

http://jurnal.md/ro/social/2016/12/21/compozitorul-constantin-rusnac-a-devenit-doctor-honoris-causa/

http://www.moldovenii.md/md/people/292

 

 

 

 

 

 

 

Elaborat: Marina Sandu

Anunțuri
Galerie

Omagiații săptămânii

martian-negrea29 ianuarie s-a născut compozitorul român — Marțian Negrea. Și-a început studiile muzicale la Sibiu (1910-1914), continuându-le la Viena (1918-1921) cu muzicianul de origine română Eusebie Mandicevschi și cu Franz Schmidt. La Viena a luat contact cu marea tradiție muzicală germană, dar și cu tendințele postromantice ale vremii, care i-au influențat din plin limbajul armonic. Marțian Negrea a ocupat pe parcursul  anilor mai multe posturi de profesor la Conservatorul din Cluj. Acolo a predat teoria formelor muzicale și a instrumentelor, contrapunct, muzică de cameră, (1921-1941) și la Conservatorul din București (1941-1963). Creația sa muzicală, deși nu prea numeroasă, cuprinde toate genurile: muzică de cameră, pian solo, muzică simfonică, muzică vocal-simfonică, muzică de film, operă.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mar%C8%9Bian_Negrea

mamot30 ianuarie 1941 s-a născut  dirijorul, compozitorul, profesorul cu grad didactic superior, autorul de manual — Eugen Mamot, satul Clococenii Vechi, raionul Glodeni. A absolvit Institutul de Arte „Gavriil Musicescu”, clasa – dirijat coral în 1968, iar în anul 1984 a doua facultate în cadrul aceleiaşi instituţii de învăţămînt superior – clasa de compoziție. În anii 1976-1989 a fost pedagog și director al școlii de muzică din Ungheni. A ocupat funcția de redactor-șef al Departamentului Muzică al Teleradiodifuziunii din Moldova, dirijor al capelei corale „Doina” și paralel a fost întîi inspector, apoi şef de direcţie la Ministerul Culturii. A fost directorul Centrului Republican de Creaţie Populară, a condus corul „Mugurel”, în baza căruia a fost fondat Studioul coral de copii „Lia-Ciocîrlia”, director artistic şi prim-dirijor al căruia a fost şi-a continuat activitatea în calitate de lector la Institutul de Arte „Gavriil Muzicescu”, apoi de conferenţiar la Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” şi profesor de educaţie muzicală şi dirijor al Corului de copii „Şoimii” la Liceul „Mihai Viteazul” din Chișinău. Din anul 2002 moderează Salonul Muzical de la Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”. A avut numeroase turnee artistice în Rusia, Ucraina, România ș.a. Are multe înregistrări radio cu formațiile „Mugurel” și „Lia-Ciocîrlia”. Eugeniu Mamot este autorul a circa 300 de creaţii vocal-simfonice, instrumentale, corale, cîntece pentru copii, a realizat nenumărate aranjamente muzicale ale melodiilor şi versurilor populare etc. În anul 1980 este decorat cu Medalia „Eminent al Culturii” din RSSM , iar în anul 1992 obţine titlul Maestru Emerit al Artelor din Republica Moldova, apoi în anul 1996 obţine titlul de “Profesor cu grad didactic superior”, iar în 2001 devine Cavaler al Ordinului „Gloria Muncii.

http://www.moldovenii.md/md/people/578

4_T_Chitaniuc230 ianuarie 1951 s-a născut interpretă de muzică populară — Tamara Chițaniuc,  satul Căzănești, Telenești. A absolvit Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga”, facultatea dirijat coral (1966 – 1969). În anii 1970 -1971 a fost solistă în orchestra ansamblului de dansuri populare „Joc” și capela corală „Doina”. Tamara Chițaniuc studiază maiestria actoricească la un studio de pe lîngă „Moldova-film”. Cînd se stabilește la Bălți, se angajează la Teatrul Dramatic „V. Alecsandri”(1972-1976) și cîntă în Orchestra „Lăutarul” de la Bălți, cu care cutreieră întrega lume. A colaborat cu orchestra de muzică populară „Mugurel” (din 1988), a fost solistă a Filarmonicii din Chișinău. În 1980 i se oferă premiul I la Concursul Republican televizat „Cîntați cu noi”. Cîntînd la un prestigios festival internațional de la Moscova, i se acordă titlul de Lucrător Eminent în Artă. Tamara Chițaniuc s-a învrednicit de marele premiu la Festivalul-concurs de romanțe „Crizantema de argint” ( Chișinău, 1993).

http://www.moldovenii.md/md/people/1077

ovidiu lipan31 ianuarie1953 s-a născut muzicianul, compozitorul și bateristul român — Ovidiu Lipan Ţăndărică. Este cunoscut ca membru a două formații marcante de muzică rock din România, Roșu și Negru și Phoenix. A absolvit liceul Costache Negruzzi în paralel cu școală de muzică (clarinet). În anii 1967-1968, când Lipan avea vârstă de 13 ani s-a dovedit a fi ”copilul teribil” al tobelor și implicit al rock-ului românesc. A avut un mare succes în rândul studenților, au făcut concerte în toată țară cu sălile pline. A continuat să cânte după 1971, în București, cu Roșu și Negru (cu care apare pe trei discuri EP) până la jumătatea anilor `70, dar și în alte formații de acompaniament ale vremii. Ovidiu Lipan a dus numele României peste tot în lume, susținând spectacole în Europa (Franța, Belgia, Albania, Macedonia, Bulgaria), America de Nord, America Latină. De-a lungul timpului, a câștigat numeroase premii care l-au onorat foarte mult și au fost un semn că muncă i-a fost apreciată. Președintele României Ion Iliescu i-a conferit solistului vocal Ovidiu Lipan la 13 mai 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria D – „Arta Spectacolului”, „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ovidiu_Lipan

serafim antropov1 februarie 1913 s-a născut — Serafim Antropov- Manu, celebru violoncelist și pedagog. Şi-a început studiile muzicale la Conservatorul din Chişinău (1927-1934), continuându-le la Conservatorul din Bucureşti (1934-1938), iar în anii 1955-1965 a studiat compoziţia la Bucureşti. A fost Violoncelist-şef de partidă în Orchestra Simfonică a Armatei din Bucureşti (1939-1941), profesor de violoncel la Institutul Militar Muzical din Bucureşti (1939-1941), violoncelist în Orchestra Simfonică Radio din Bucureşti (1941-1943), violoncelist-şef de partidă în Orchestra Operei Române din Bucureşti (1943-1944), profesor de violoncel (1944-1950) şi decan (1949-1950) la Conservatorul din Iaşi, violoncelist-şef de partidă (1944-1947) şi director al Filarmonicii „Moldova” din Iaşi (1947-1950), director al muzicii în Comitetul pentru artă din Bucureşti (1950-1952), profesor de violoncel (1950-1977), decan al Facultatea de instrumente şi canto (1959-1962) şi prorector (1962-1972) la Conservatorul din Bucureşti. A desfăşurat o bogată activitate concertistică ca solist (recitaluri şi concerte simfonice) şi ca instrumentist și a susţinut conferinţe, comunicări ştiinţifice, emisiuni radiofonice. A fost printre cei mai reprezentativi creatori ai şcolii contemporane româneşti de violoncel. A făcut parte din jurii naţionale şi internaţionale (1961). Serafim Antropov-Manu a fost distins cu Ordinul Muncii clasa III (1948) şi clasa II (1955).

http://www.ucmr.org.ro/bio-biblio.asp?CodP=4175

shakira2 februarie 1977 s-a născut — Shakira Isabel Mebarak Ripoll , cântăreață columbiană, cunoscută sub numele de scenă Shakira. Ea a debutat la începutul anilor ’90 în țara sa natală, devenind cunoscută pe întregul continent odată cu lansarea albumului Pies Descalzos în anul 1996. Începând cu mileniul al treilea, Shakira a devenit cunoscută în întreaga lume grație discului Laundry Service, acesta comercializându-se în peste cincisprezece milioane de unități. Shakira îl citează pe John Lennon ca prima ei sursă de inspirație. Ea a crescut ascultând formațiile Led Zeppelin, The Beatles, The Cure și Nirvana. Încă de la începutul carierei sale muzicale, Shakira a preferat să își scrie textele compozițiilor abordate. Cântăreața este cunoscută pentru mișcările lascive și dansul din buric din videoclipuri și concerte. De-a lungul carierei sale solista a vândut peste 50 de milioane de albume, fiind declarată cel mai bine vândut artist columbian al tuturor timpurilor și una dintre cele mai cunoscute interprete de muzică latino. De asemenea, cantautoarea a fost răsplătită cu două premii Grammy și cu șapte trofee Latin Grammy pentru realizările sale muzicale. Piesele sale „Whenever, Wherever”, „La Tortura” și „Hips Don’t Lie” au stabilit recorduri nedoborâte de alți muzicieni până în momentul de față.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Shakira

ion dascal2 februarie 1952 s-a născut acordeonistul, dirijorul moldovean — Ion Dascăl, satul Pelinia, raionul Drochia. Ion Dascăl a învațat să cânte la acordeon şi la vioară de la tatăl său, iar de la vârsta de doar nouă ani a început a cânta pe la nunţi şi cumetrii. În 1967-1973, Ion Dascăl studiază la Colegiul de muzică „Ştefan Neaga”, la Secţia de teorie şi compoziţie, iar în 1975-1980 – la Institutul de Arte „Gavriil Musicescu”. Chiar din primul an de colegiu, conduce orchestra de muzică populară de la Şcoala-internat nr. 1. În anul II este la pupitrul dirijoral al Orchestrei „Mărţişor” de la Casa Tineretului din Chişinău, iar în anul III – angajat ca solist-instrumentist (acordeonist) în Orchestra de muzică populară „Fluieraş”, condusă de regretatul dirijor şi violonist Serghei Lunchevici. În 1972-1973 este dirijor al Orchestrei „Ciocârlia” de la Palatul Sindicatelor din Chişinău, iar în 1974 dirijor al Orchestrei „Lăutarul” din Bălţi şi profesor la Colegiul de muzică din capitala nordului. Ion Dascăl este invitat la pupitrul dirijoral al Orchestrei „Folclor” a Radioteleviziunii Moldoveneşti în anul 1981. Aici, dar şi mai târziu, de-a lungul carierei sale de peste patru decenii, el a dat viaţă mai multor cântece scrise în stil popular, completând Fonoteca de aur a Radioteleviziunii cu peste 1000 de creaţii ale sale – piese originale, prelucrări folclorice şi aranjamente muzicale pentru solist şi orchestră. În februarie 2010, lui Ion Dascăl i s-a conferit titlul onorific de Artist al Poporului.

http://pelinia.blogspot.md/2011/11/ion-dascal-si-orchestra-mugurel.html

dubos3 februarie 1947 s-a născut compozitorul — Boris Dubosarschi Bender, în Republica Moldova. În 1965 a absolvit Școala de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău, clasa vioară. În anii 1965-1968 a studiat la Institutul de Arte „G. Musicescu” din Chișinău, studiind vioara, iar în 1973 a absolvit același institut, clasa compoziție a profesorului Vasile Zagorschi. Și-a început activitatea ca violonist în orchestra simfonică și în cvartetul de coarde ale Radioteleviziunii Moldovenești. Din 1986 este conferențiar la Conservatorul moldovenesc „G. Musicescu”. Devine membru al Uniunii compozitorilor din 1975. Este dirijorul ansamblului Violonistele Moldovei și predă la Academia de Muzică din Chișinău. Bogata sa creație, cuprinzând lucrări simfonice, camerale și vocale, îmbrățișează ovastă paletă stilistică ce merge de la melodica de tip folcloric din primele sale piese la îndraznelile melodice și armonice ale compozitorilor secolului XX. Până în prezent predă vioara la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. Este Maestru în Arte al Republicii Moldova.

http://audiovideotecanationala.blogspot.md/2017/02/boris-dubosarschi-in-dialog-continuu-cu.html

karizma3 februarie 1988 s-a născut — Olga Fesenco (Karizma), interpretă de muzică uşoară. A studiat la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. A participat la diverse festivaluri internaționale: în România, Ucraina, Turcia, Belgia, Franța, Spania, Italia și Canada. A obținut premii la multe festivaluri: Locul II la „Steluțele Mării”, România (2003); Locul III la „Perlele Berlinului”, Germania (2003); Locul II la „Kaunas 2004”, Lituania (2004); Locul II la „Micul Prinț”, Moldova (2004); Locul II la „Opus Buen Viaje”, Spania (2006). În septembrie 2005 a participat la Seara Basarabenilor „Cerbul de Aur”, România. A colaborat cu compozitori și textieri binecunoscuți: Mihai Dolgan, Marian Stîrcea, Georgeta Voinovan, Corina Boahe, Andrei Strîmbeanu, Efim Krimerman ș.a.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Karizma_(c%C3%A2nt%C4%83rea%C8%9B%C4%83)

Petre-Neamtu-sm4 februarie 1950 s-a născut acordeonistul, conducătorul orchestrei de muzică populară „Folclor” — Petre Neamțu, satul Lunga, r-ul Floreşti. A absolvit Colegiul de muzică „Şt. Neaga” (1964-1968) şi Conservatorul de Stat „G. Musicescu” (1968-1972). Între anii 1971-1972 a fost dirijor al orchestrelor de muzică populară „Hora” , iar la „Veselia” între anii 1973-1985 (Chişinău). A activat în calitate de director artistic şi dirijor al Orchestrei de muzică populară „Folclor” a Filarmonicii Naţionale „Serghei Lunchevici”. Din anul 1985 şi până în prezent este conferenţiar universitar la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice. Este autorul şi aranjorul multor creaţii pentru orchestră, autorul manualelor şi a culegerilor de piese pentru orchestră, ansambluri instrumentale şi instrumente solistice. Este Artist Emerit din Republica Moldova (1989), deține Meritul civic (1993), ordinul “Gloria Muncii” (2000) şi Artist al Poporului (2010).

https://bibliomusic.wordpress.com/2015/02/04/petre-neamtu-dirijor-de-orchestra/

 

 

 

 

A elaborat Marina Sandu

 

 

Galerie

Omagiații saptămânii

d0b4d0bed0bad183d0bcd0b5d0bdd182-229127 noiembrie 1881 s-a născut — Eugenia Lucezarscaia, cântăreață de operă, s. Chilia, în jud. Ismail. A făcut studii la Gimnaziul de Fete „Principesa Natalia Dadiani” (1897-1901) şi, în paralel, la Şcoala de Muzică a lui Vasile Gutor (1900-1902) din Chişinău. Calităţile ei vocale i-au permis să susţină admiterea la Conservatorul din Petersburg (1902-1906). Absolvind studiile este angajată ca solistă la Teatrul Mare Imperial din Moscova (1906-1920). Revenind în Basarabia la 14 decembrie 1919 debutează pe scena din Chişinău, unde este angajată la Opera basarabeană (1920-1921), apoi pleacă la Cluj (1923-1926), iar de acolo la Bucureşti (1926-1932). La București este solistă în capela Societăţii „Cântarea României” (1932-1940). Eugenia Lucezarscaia a avut turnee în Roma, Napoli, Barcelona, Odesa, Cluj, Cernăuţi ș.a.

https://orasulmeuchisinau.wordpress.com/2016/11/28/luci-de-la-chilia-135-de-ani-de-la-nasterea-mezzo-sopranei-eugenia-lucezarschi/

lungu27 noiembrie 1971 s-a născut — Victoria Lungu, interpretă de muzică ușoară, satul Grinăuți, raionul Râșcani, R. M. Între anii 1979–1984 a învățat la școala muzicală din satul Pelinia, specialitatea vioară. Începând cu anul 1989 a studiat la Institutul de Arte din Chișinău, facultatea Actor de teatru și cinema.  Urmează cursurile Conservatorului de Stat din Chișinău la facultatea Canto de estradă și jazz, absolvind-o în 1997. A participat la numeroase concerte și festivaluri, la care deține și premii: premiul II la Festivalul de muzică ușoară din Buzău (1992); premiul II la Festivalul de muzică ușoară din Moldova „Clipa de noroc” (1993); premiul I la Festivalul de muzică ușoară din Moldova „Maluri de Prut” (1999). Un accent important în realizarea carierei sale de interpretă a constituit-o și colaborarea cu compozitori și textieri profesioniști.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Victoria_Lungu

nicolescu m28 noiembrie 1948 s-a născut — Mariana Nicolesco, soprană română. A absolvit Școala de Muzică din Brașov cu Concertul pentru vioară de Bruch, a urmat, pentru o scurtă perioadă, Secția Canto a Conservatorului din Cluj și a dobândit prin concurs o bursă de studii la Conservatorul Santa Cecilia din Roma. În 1972 a participat la Concursul Internațional Voci Rossiniane, organizat la Milano de Radioteleviziunea Italiană, RAI. Aici a fost invitată de dirijorul american Thomas Schippers, să debuteze la Cincinnati în rolul Mimi din La Bohème de Puccini, fapt care a marcat începutul carierei sale internaționale. Mariana Nicolescu a cântat pe cele mai renumite scene ale lumii, începând cu Teatrul alla Scala din Milano, unde a debutat în premiera mondială a operei La Vera Storia de Luciano Berio (1982), și unde apare apoi în numeroase noi puneri în scenă, recitaluri și concerte, ca și la Metropolitan Opera din New York cu „La Traviata” de Verdi (1978). Sopranei Mariana Nicolesco i-a fost conferit Ordinul Național Steaua României în Grad de Mare Cruce „pentru merite excepționale, în semn de înaltă apreciere pentru întreaga sa carieră”. A fost numită Artist UNESCO pentru Pace și Ambasador Onorific UNESCO “în semn de recunoaștere a angajamentului său în favoarea moștenirii muzicale, a creației artistice, a dialogului între culturi și a contribuției sale la promovarea idealurilor Organizație. Mariana Nicolesco, “o mare voce a timpului nostru”, a primit Premiul Special și Medalia Kulturpreis Europa “pentru performanțele sale artistice, pentru calitatea sa de mentor și formator al tinerei generații și pentru rolul excepțional, încununat de succes, pe care-l asumă în relația României cu Europa și a Europei cu România”. În 1993 a fost aleasă membru de onoare al Academiei Române.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Mariana_Nicolesco

danizetti g29 noiembrie 1797 s-a născut — Gaetano Donizetti, compozitor italian. Donizetti a studiat în orașul natal, apoi la Bologna, cu Pietro Mattei, cu care a și lucrat o perioadă de timp, respectiv ulterior cu Gioacchino Rossini. Cea mai cunoscută lucrare a compozitorului italian este Lucia di Lammermoor (1835), respectiv cea mai ușor de recunoscut piesă muzicală a sa este aria muzicală „Una furtiva lagrima” din opera L’elisir d’amore (1832). Alături de Vincenzo Bellini și Gioacchino Rossini, Donizetti a fost unul din compozitorii de frunte ai operei Bel canto. Prima operă cu care a obținut succes a fost „Zoraide di Granata” („Soraya din Granada”), prezentată la Roma în 1822. În anul 1827, Donizetti devine directorul Teatrului Regal (Napoli), iar mai apoi profesor de contrapunct la Conservator. În numai trei ani, a scris 12 opere, toate ilustrând stilul interpretativ Bel canto. Donizetti a fost un prolific compozitor de muzică cultă. Opera sa cuprinde 75 de opere, 16 simfonii, 19 cvartete de coarde, 193 de cântece, 45 duete, 3 oratorii, 28 de cantate, concerte instrumentale, sonate și alte piese de muzică clasică.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gaetano_Donizetti

Radu-Lupu-01030 noiembrie1945 s-a născut — Radu Lupu, compozitor și pianist român. La vârsta de 6 ani începe să studieze pianul cu Lia Busuioceanu, iar la vârsta de 12 ani debutează cu un program complet de muzică compusă de el însuși. După absolvirea Școlii Populare de Artă din Brașov, își continuă studiile la București, cu Florica Musicescu și Cella Delavrancea. La 16 ani, în 1961, primește o bursă de studiu la Conservatorul din Moscova, unde va studia până în 1963. În anul 1966, concertează la Moscova și Leningrad, și participă la Concursul de pian „Van Cliburn” de la Fort Worth, Texas, unde câștigă premiul I. Reluându-și studiile la Moscova și, înainte de finalizarea acestora, va câștiga încă două prestigioase premii I: la Festivalul Internațional „George Enescu”, în 1967, și la Concursul internațional de pian de la Leeds, în Marea Britanie, în 1969. În noiembrie 1969 debutează pe scena londoneză, înregistrând un mare success. Cariera lui Radu Lupu continuă alături de cele mai prestigioase orchestre și cei mai mari dirijori ai lumii, și are la număr multe turnee în Europa și Statele Unite, dar și în Asia (în Israel și în China).

https://ro.wikipedia.org/wiki/Radu_Lupu

johnny-raducanu1 decembrie1931 s-a născut contrabasistul, pianistul, compozitorul, aranjorul și conducătorul de formație român — Johnny Răducanu, (muzician de jazz supranumit Mr. Jazz Of România). S-a remarcat ca un talentat interpret de jazz la contrabas, încă de la 19 ani. A făcut studii muzicale la Iași și Cluj, apoi la Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din București (clasa contrabas, 1953-1956). Îndrumător activ al tinerei generații, Johnny Răducanu este considerat un veteran al muzicii românești de jazz. Discografie: Jazz trio – Seria jazz nr. 4 (Electrecord, 1966); Jazz în țara mea (Jazz in my country) (Electrecord, 1967); Confesiuni (Electrecord, 1979); Confesiuni II (Electrecord, 1982); Confesiuni III – Seria jazz nr. 21 (Electrecord, 1986); Jazz Made in Romania (Electrecord, 1987); To His Friends (Alpha Publishing, 1996); Jazz Behind the Carpathians (Green Records, 1999); Jazz antifanariot (Anastasia, 2002); Jazz Made in RomaniaLive in San Francisco (cu Teodora Enache) (Mediaround Inc. / Intercont Music, 2002); Jazz Bestament (Tescani Productions, 2005); Chamber Jazz Music (Soft Productions, 2008; Inside Stories – Jazz Poems (Tvr Media, 2009).

https://ro.wikipedia.org/wiki/Johnny_R%C4%83ducanu

julea z2 decembrie 1951 s-a născut — Zinaida Julea, cântăreață de muzică populară și ușoară, artistă a poporului din satul Hîrbovăț, raionul Anenii Noi, Republica Moldova. La numai 17 ani (1986), Zinaida Julea este invitată de către maestrul Serghei Lunchevici în calitate de solistă a Orchestrei de muzică populară „Fluieraș” a Filarmonicii Naționale, unde activează pîna în 1991. Împreună cu orchestra a efectuat mai multe turnee internaționale. În anii 1973-1977 învață la Școala de muzică „Ștefan Neaga”, cu Vladimir Achirnov (dirijat coral) şi la Institutul de Arte (1988-1993) de la Chișinău cu Vasile Stratulat (regie manifestări culturale). Din anul 1991 este solistă a Orchestrei de muzica populara „Mugurel” , apoi evoluează în cadrul mai multor spectacole cu Orchestra de muzică populară „Lăutarii”. I s-au conferit următoarele titluri onorifice: Artistă Emerită din Republica Moldova (1976), Artistă a Poporului (1985). Zinaida Julea a fost decorată cu medalia „Meritul civic” (1993) și în anul 1997 cu Ordinul Republicii.

http://www.moldovenii.md/md/people/347

aura3 decembrie 1971 s-a născut — Aura (Aurica Cotelnic), interpretă moldoveancă de muzică ușoară din or. Chișinău, R.M. A absolvit Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice de la Chișinău, facultatea „Dirijat coral” , în anul 1993. Deja în anul 1994 a debutat cu două piese difuzate la Radio Naţional, în cadrul emisiunii „Pop – paralele”. Aura a participat la prima ediţie a festivalului „Maluri de Prut”, unde a obţinut premiul special al juriului. La festivalul „Floare de colţ” a obţinut premiul III (România). În 1997 a lansat primul album – „M-ai încîntat, băiete”, iar în 2000 – al doilea – „Cu dragostea ta”. În anul 2001 a fost lansat albumul – „1001 de nopţi”, iar în anul 2008 – „Meniu pentru doi”. Împreună cu Georgeta Voinovan fac un duet, interpretînd piesa „Colega mea”. Începînd cu anul 2003 Aura a fost prezentatoarea emisiunii „Vedete cu şorţ” la televiziunea naţională. A efectuat mai multe turnee prin ţară, dar şi în România, Ucraina, Rusia.

http://moldovenii.md/md/people/370

 

 

Elaborat de Marina Sandu

Galerie

Omagiații săptămânii

ignacy jan pederewski6 noiembrie 1860 s-a născut — Ignacy Jan Paderewski, compozitorul si pianistul polonez. La vârsta de 12 ani, în anul 1872, a plecat spre Varșovia, unde a fost admis la Conservator (Uniwersytet Muzyczny Fryderyka Chopina). După absolvire, în anul 1878, a primit propunerea de a deveni profesor de pian în cadrul acelei universități și a acceptat. În anul 1881, merge la Berlin (Königlich Akademischen Hochschule für ausübende Tonkunst) pentru a studia compoziția cu Friedrich Kiel și Heinrich Urban. Mai târziu în anul 1884, s-a mutat la Viena unde a fost elevul lui Theodor Leschetizky. Tot aici, în anul 1887, și-a făcut și debutul muzical. În scurt timp, Ignacy Jan Paderewski a devenit foarte cunoscut, iar aparițiile sale (la Paris în anul 1889 și la Londra în anul 1890) au fost pline de succes. Paderewski a compus două opere (Manru și Sakuntala), o simfonie, un concert, muzică de cameră, vocală și pentru pian. Între 1909-1913 a fost directorul Conservatorului din Varșovia.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ignacy_Paderewski

alperin mihail7 noiembrie 1956 s-a născut — Mihail Alperin, interpret moldovean. A absolvit Şcoala de Muzică din orașul natal  Kamenețk-Podolisk. În anul 1971 a devenit student la Colegiul de Muzică din or. Hmelinițk, iar în 1976 absolvește Colegiul Muzical din Bălți. Îşi începe cariera muzicală în anul 1977 la Filarmonica Naționala, în calitate de membru VIA „Bucuria”. Iar din anul 1980 este pianist al formației de jazz „Cvarta”, primul jazz-cvartet din Moldova. Între 1983-1984 cântă în trupa „Arsenal” a lui Alexei Kozlov, iar în 1984-1985 formează un duet cu saxofonistul Simon Şirman. Anul 1990 este anul creării legendarei formaţii „Moscow art trio”, în care M. Alperin este creatorul ansamblului (cînta la pian). Participă la diferite festivaluri internaționale de jazz în Germania, SUA, Rusia, Belgia ș.a. Începînd cu anul 1993 este profesor la Academia de Muzică din Norvegia.

http://www.moldovenii.md/md/people/804

64634741_Narodnaya_artistka_Rossii_Liliya_Amarfiy8 noiembrie 1949 s-a născut — Lilia Amarfi, artistă de operetă (soprană), orașul Orhei, Rep. Moldova. Lilia Amarfia a învățat să cânte la acordeon, iar paralel a luat lecții de dans și canto. În perioada anilor `60 a fost membră a ansamblului „Codru” sub conducerea lui Vasile Asauleac. În anii 1967-1972 este studenta la Institutul de Artă Teatrală din Moscova. Pe scenă debutează în 1972 cu rolul principal din opereta „Voievodul țiganilor” de J. Strauss. Din 1972 este solista la Teatrul de Opereta de la Moscova. În același an încep filmările emisiunii cu Dna Lilia Amarfi în calitate de gazdă a ciclului de emisiuni „Amatorilor de operetă”. Lilia Amarfi a interpretat majoritatea rolurilor principale la Teatrul de opereta: Adele („Liliacul” de J. Strauss), Violeta („Vioreaua de pe Montmartre” de I. Kalman), Galathea („Frumoasă Galathee” de F. Suppe) și multe altele. Liliei Amarfei i s-a conferit titlul onorific de Artistă Emerită a Federației Ruse în anul 1983.

http://moldovenii.md/md/people/329

ion talambuta]8 noiembrie 1951 s-a născut — Ion Talambuță, acordeonist și pedagog moldovean, raionul Râșcani, Rep. Moldova. Și-a făcut studiile la Școala de Cultură „Elena Sîrbu” de la Soroca, clasa acordeon (anii 1966-1969). În anii 1969-1974 studiază acordeonul la Institutul de Arte G. Musicescu, apoi din 1987 pînă în 1992 îşi perfecționează studiile la Conservatorul de la Chișinău. A activat în calitate de acordeonist al Orchestrei de muzică populară „Fluieraș”. Pe parcursul anilor 1977-1984 este acordeonist al Orchestrei de muzică populară „Folclor” a Radioteleviziunii de la Chișinău. Ion Talambuță a fost și profesor de dirijat orchestră, instrumentație, citire partituri la Colegiul „Ștefan Neaga” de la Chișinău în 1984. În anul 1996 i-a fost conferit titlul onorific Maestru în Artă. Pentru succese deosebite în activitatea sa de creaţie, contribuţia adusă la promovarea tinerelor talente și a măiestriei profesionale înalte I. Tălămbuţă a fost decorat în iunie 2011 cu ordinul „Gloria Muncii”.

http://www.moldovenii.md/md/people/906

dumitru habesescu9 noiembrie 1949 s-a născut — Dumitru Hăbăşescu, actor, lăutar, raionul Hînceşti, Republica Moldova. A absolvit Şcoala Muzicală „E. Coca” în anul 1968. A făcut studii şi la Colegiul Muzical „Ştefan Neaga”, având rezultate frumoase nu numai la muzică, dar şi în calitate de actor dramatic. Acest fapt la remarcat de Emil Loteanu, care l-a invitat pe tînărul Dumitru să se filmeze în rolul lui Toma Alistar în tinereţe în pelicula sa „Lăutarii”. După acest film nu s-a mai filmat.

http://www.moldovenii.md/md/people/628

 

morricone110 Noiembrie 1928 s-a născut — Ennio Morricone, compozitor de film Italian. A urmat cursurile la Conservatorul Academiei Naționale din Santa Cecilia, învățând să cânte la trompetă și studiind compoziția cu Goffredo Petrassi. El a compus muzica pentru mai mult de 500 de filme și seriale. Deși doar 30 din coloanele sale sonore sunt pentru filme western (acestea sunt cele mai celebre). Stilul de compoziție a lui Morricone este cunoscut mai ales în western-urile „spaghetti” (The Good, The Bad and the Ugly și Once Upon A Time In The West (A fost odată în Vestul sălbatic), ambele regizate de Sergio Leone). În 2007 a primit premiul de onoare pentru întreaga carieră al Academiei Americane de Film, fiind al doilea compozitor de muzică de film care primește acest premiu (după Alex North). Ennio Morricone a scris muzica din filmul A Fistful of Dollars (Pentru un pumn de dolari) și a continuat cu o serie de „western-uri spaghetti”. Până în 1968 a compus 20 de coloane sonore.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ennio_Morricone

dumitre blajinu11 noiembrie 1934 s-a născut — Dumitru Blajinu, violonist, dirijor, compozitor moldovean, artist emerit al R. Moldova și cavaler al „Ordinului Republicii”. Urmează cursurile externe ale Universităţii populare a Casei centrale a creaţiei populare „N. K. Krupskaia” din Moscova (1956-1957), unde studiază teoria muzicii. A activat ca instrumentist în orchestra Teatrului muzical dramatic din Bălţi (1957-1959), iar acordeonist a fost la Casa de cultură din Lipcani (1960-1961) și în orchestra Ansamblului de dansuri populare „ Joc” (1961-1962). În anii 1967-1985 a fost fondator şi dirijor al Orchestrei de muzică populară „Folclor” a Radioteleviziunii din Chişinău, iar în 1985 colaborator al Centrului ştiinţific-metodic de creaţie populară şi activitate culturală. Dumitru Blajinu este Artist emerit din Republica Moldova (1982); laureat al Festivalului tineretului şi studenţilor (Chişinău, 1957); laureat al Festivalu¬lui internațional al tineretului şi studenţilor (Moscova, 1967) și deține Ordinul Repubiicii(1994).

http://www.lauta.ru/dumitru-blajinu-biografie.html

pavel stratqan11 noiembrie 1970 s-a născut — Pavel Stratan, cântăreț moldovean, raionul Călărași, Republica Moldova. În anul 1983 a compus primele versuri, iar în anul 1996 are prima experienţă scenică în calitate de scamator. A devenit student în anul 2000, la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice de la Chișinău. Peste 2 ani a lansat primul său album „Amintiri din copilărie”, iar în 2003 „Amintiri din Copilărie Vol. 2”. A obţinut mai multe premii: În anul 2004 – premiul „Hitul Anului 2004” (Moldova) pentru piesa „Eu beu”; trofeul revistei VIP magazin (Moldova) la categoria „Personalitatea anului 2004”; premiul Radio Bucureşti (România); premiul MTV (România), pentru cel mai bun debut; dublu CD de platină; premiul Special revista VIP (România). În anul 2005 – Premiul „Hitul Anului 2005” (Moldova) pentru piesa „M-am născut de ziua mea”. În anul 2006 – trofeul revistei „VIP magazin” (Moldova) la categoria „Personalitatea anului 2006”; premiul MTV (România), pentru cel mai bun album – „Amintiri din copilărie Vol. 3”.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Pavel_Stratan

eugen doibani11 noiembrie 1987 s-a născut — Eugen Doibani (Natan), interpret, compozitor, textier. Primele lecţii de muzică le-a luat de la mama sa, fiind acompaniat de către ea la pian sau acordeon. La nouă ani a trecut concursul şi a fost primit în calitate de solist al colectivului de creaţie „Artshow” din oraşul Orhei. Prima sa apariţie în scenă a avut loc la aceeaşi vârstă în cadrul grupului „Artshow”. În calitatea sa de solist al colectivului artistic «Artshow» a or. Orhei, a participat la numeroase concerte în ţară şi în străinătate. În anul 2001 Eugen Doibani a devenit Laureat al Festivalului Statelor Membre ale Alianţei Cultural-economice a Mării Negre „Golden Ferry”, care s-a desfăşurat la Soci. Au urmat apoi o serie de concursuri judeţene printre care: „Clopoţeii Codrului”, Festivalul „Codrii Orheiului”, Festivalul consacrat Anului European al Limbilor, Festivalul regional al cîntecului francez consacrat lui Celine Dion. La toate aceste concursuri Eugeniu a obţinut premii. A participat la mai multe ediţii a Festivalului-concurs „Două inimi gemene”, primind premii. În anul 2009 lansează primul său album solo cu denumirea „Infinitul zbor”. Iar în anul 2010 absolveşte Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice de la Chișinău, Facultatea – Interpretare artistică (Chișinău).

http://www.moldovenii.md/md/people/663

titus12 noiembrie 1922 s-a născut —Titus Moisescu, muzicolog-bizantinolog. Studiile muzicale le-a început la Seminarul Teologic din Curtea de Argeș (1933-1941), continuându-le la Seminarul Teologic din Buzău între 1941-1942 și la Conservatorul din București între anii 1948-1953. S-a perfecționat în domeniul bizantinologiei cu Ioan D. Petrescu și Gheorghe Ciobanu (muzică paleomedie bizantină). A fost redactor, apoi director la Editura Muzicală București, unde a inițiat (1976) și a realizat seria de volume Izvoare ale muzicii românești. În plină dictatură ceaușistă, activitatea editorială a lui Titus Moisescu a reușit să aducă muzicologia românească la nivel internațional, îndeosebi prin inițierea seriei Izvoare ale muzicii românești (1976), cu secțiunile Documenta (surse publicate în facsimile) și Transcripta (transcrieri în notație muzicală actuală). Moisescu s-a ocupat și cu valorificarea moștenirii muzicale interbelice, editând partituri de George Enescu, Dinu Lipatti, George Breazul. Lui titus Moisescu i s-a acordat: Premiul Uniunii Compozitorilor (1980, 1984, 1985, 1995); Premiul Academiei Române (1985); Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de cavaler (2000).

https://ro.wikipedia.org/wiki/Titus_Moisescu

 

 

Elaborat de Marina Sandu

 

 

Galerie

Maria Drăgan – Expresia cântecului popular

Maria-Dragan-filmari-Emil-Loteanu-Vai-sarmana-turturica-VlDruck-1988-PORTRET-500px-370x20023 august 1947 s-a născut — Maria Drăgan, interpretă de muzică populară, satul Bălăurești, raionul Nisporeni, Republica Moldova. După absolvirea școlii medii din sat (8 clase), studiază un an la Școala medie de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1964-1965). În 1965, după finalizarea studiilor, Maria Drăgan a evoluat în formația lui Isidor Burdin de pe lângă Casa de Cultură din sectorul Buiucani (Chișinău) și a plecat într-un turneu în Italia. Întoarsă în țară, în 1966, ea fost admisă cu succes pentru postul de solist vocal la concursul organizat de Filarmonica de Stat din Republica Moldova. În perioada 1975-1976 a fost solistă a Orchestrei „Lăutarii” a Filarmonicii de Stat din Chișinău. S-a bucurat de succes în Ungaria, la Festivalul de artă al RSS Moldovenești (1971), unde a fost distinsă cu Premiul special. De-a lungul carierei artistice, a întreprins numeroase turnee în URSS. Maria Drăgan interpreta cântece aduse de acasă, de la Bălăurești, precum și romanțe, melodii emblematice din repertoriul Mariei Tănase și al Ioanei Radu. Știa circa 500 de cântece, unele dintre ele, în italiană și franceză. Nicolae Botgros mărturisește că muzicanții, în scenă, în timpul concertului, uitau de instrumente, rămâneau năuciți de vocea-i minunată, cu diapazon larg, timbru plin, colorat – diamant de cea mai înaltă probă. În plus, avea o ținută scenică formidabilă. Integritatea talentului îi accentua inteligența nativă. Repertoriul Mariei Drăgan era alcătuit din cântece populare din Basarabia, cântece populare românești preluate de la interprete precum Maria Tănase, Ioana Radu, Aurelia Fătu-Răduțu etc. și romanțe românești. Maria Drăgan a avut ocazia foarte rar să înregistreze, în ciuda repertoriului său cuprinzător. A înregistrat 12 piese la TeleRadio-Moldova și nu a avut nicio apariție discografică antumă. În memoria ei, în 1999, s-a editat la Muzic Master caseta audio „Vai, sărmana turturică…” cu 10 din cele 12 piese înregistrate la Radio Moldova. Maria Drăgan a suferit de tuberculoză, boală care i-a pricinuit și moartea. Se stinge prematur din viață în satul natal la vârsta de 39 de ani.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Maria_Dr%C4%83gan

http://www.timpul.md/articol/personalitatea-zilei–maria-dragan-56028.html

 

 

Elaborat de Marina Sandu

Galerie

Gheorghe Neaga – urmaș al culturii muzicale autohtone românești

111Neaga Gheorghe s-a născut la 19 martie 1922, la București. Vilolonist, profesor și compozitor în familia compozitorului Ștefan Neaga. Studiază la Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică din București (1937-1940) cu Constantin C. Nottara și Sandu Albu (vioară), la Conservatorul „P.I. Ceaikovski” din Moscova (1942-1948) cu Constantin G. Mostras și Boris E. Kuznețov (vioară). În 1953-1958 studiază la Conservatorul „G. Musicescu” din Chișinău cu Nachmann Leib (compoziție), Leonid Gurov (compoziție, orchestrație), Solomon Löbel (forme muzicale, polifonie), Etlea Oxinoit (pian auxiliar). Mai tîrziu se perfecționează la Conservatorul „P.I. Ceaikovski” din Moscova (1949-1952) cu Lev M. Șeitlin (vioară). A fost violonist în orchestra Studioului de operă „K. Stanislavski” din Moscova (1942-1943); profesor de vioară la Școala medie de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1948-1949); solist în Orchestra de estradă din Moscova (1952); vilonist în Orchestra simfonică a Filarmonicii din Chișinău (1952-1955). În anii 1968-1971 a lucrat ca director artistic al formațiilor de muzică ale Radioteleviziunii din Chișinău; iar ca profesor de vioară la Conservatorul „G. Musicescu” din Chișinău din 1959; docent (1988) și profesor (1992). I s-a oferit diverse merite: Lucrător emerit al Culturii din Republica Moldova (1965); Maestru emerit al artei din RM (1979); Laureat al Premiului de Stat (1969). Membru al Uniunii Compozitorilor din Moldova (1957). Gheorghe Neaga în întreaga sa carieră a compus creații de scenă, vocal-simfonice, instrumentale de cameră, corale, de film. A colaborat cu: A. Mirocinik, N. Tatarinov, I. Josanu, Gh. Stahilevici, R. Glier, D. Oistrah, P. Poteza, N. Filipova, E. Ureche, A. Dailis. A înregistrat la Radio Chișinău creații de G. Verdi, E. Grieg, M. Ravel, Șt. Neaga, P. Rivilis, D. Fedov, A. Mulear, Gh. Neaga, S. Orfeev ș.a. Gheorghe Neaga a decedat la 24 noiembrie 2003, fiind înmormîntat la Dallas, SUA.

Opere alese:
Muzică de operă: Barbu Lăutaru, libretto de G. Dimitriu (1972);
Cantate, oratorii: Imn pentru pace (pentru cor bărbătesc și orchestră simfonică), (1967); Aurora, oratoriu pentru cor și orchestră simfonică (1970);
Simfonii: Prima simfonie (1958); Poemul „Danco” (1967); Concert pentru vioară și orhestră (1973);
Piese pentru vioară și pian: Sonata (1957);Cinci piese (1968);
Cântece, romanțe: Dor, Trei licurici, versuri G. Vieru (1964); Noi nu îmbătrânim nici odată, versuri V. Roșca (1969);
Muzică pentru film: Așteptați-ne la răsărit (1963).

Din fondul Serviciului Audiovideoteca  a BNRM:

neaga1Gheorghe Neaga: Bibliografie / Biblioteca Națională a Republicii Moldova; Alcăt.: Cezara Neagu, Lilia Balan. – Chișinău, 2001.

 

 

 

 

 

 

Scan10031Gheorghe Neaga: compozitor = Георгий Няга: композитор / Gleb Ceaicovschi-Mereşanu // Compozitori şi Muzicologi din Moldova:  Lexicon biobibliografic = Композиторы и музыковеды Молдовы: Библиографический справочник. – Ch. : Universitas, 1992. – P. 68-71.

 

 

 

 

 

neaga2aСтоляр, З. Георгий Няга. – Москва: Сов. Композитор, 1959. – (Молодые композиторы Совецково Cоюза).

 

 

 

 

 

 

 

neaga1aСтоляр, З. Георгий Няга: – Кишинэу: карте молдовенеаскэ, 1973. – (Композиторы Совецкой Молдавии).

 

 

 

 

 

 

 

neaga9 (4)Няга, Георгий. Piesă de concert = Концертная пьеса: Pentru vioară și pian. – Chișinău: Cartea moldovenească, 1969.

 

 

 

 

 

 

neaga9 (2)Няга, Георгий. Piese pentru vioară = Пьесы для скрипки / cuv. Înainte de Efim Tkaci. – Chișinău: Cartea moldovenească, 1972.

 

 

 

 

 

 

neaga9 (1) Sub roșie stea. Cântece pionerești: pentru voce și pian / alcăt.: L. Berov. – Chișinău: Cartea moldovenească, 1962. – 184 p.

Din conț.: Cocert de noapte: „Se lasă-amurgul pe colină…”; „Hop, hop!”: ” Colo-n zariște, în grâu…” / Vers. de Gr. Vieru. – P. 123- 133.

 

 

 

 

neaga9 (3)Piese pentru pian / Alcăt.: V. Levinzon, S. Covalenco.  – Chișinău: Lit. Artistică, 1988. – 112p.

Din conț.:Dans lent. Studiu de concert.

 

 

 

 

 

neaga6neaga6a

Сюита: Для камерного оркестра. Сюита: для cтрунного оркестра  / Исполн.: Камерный орк. Молдавского Телевидиния и Радио,  дир.:  А.Гершфельд // Камерный оркестр Молдавского Телевидиния и Радио. – M.: Melodia, 1978 – 1 disc de vinil 33 rot. / min.

neaga7neaga7a

Зориле/ Исполн.: В. Михневич – голос, молдавская хоровая капелла”Доина”, худ. рук. В. Гарштя // „Доина”,  молдавская хоровая капелла. – M.: Meлодиа, 1978 – 1 disc de vinil 33 rot./ min.

neaga8neaga8a

Концерт: для струных / Исполн.: Камерный оркестр Молдавсково Телевидиния и Радио, дир.: А. Гершфельд // Камерный оркестр Молдавсково Телевидиния и Радио. – M.: Meлодиа, 1980. 1 disc de vinil 33 rot. / min.

neaga4neaga4a

Zorile: Poem vocal-simfonic, P.1 / Vers. de Gh. Dimitriu; Interp.: Corul și Orch. Radioteleviziunii Moldovenești, dir.: E. Macale // Arta muzicală a Moldovei. – M.: Meлодиа, S.a – 1 disc de vinil 33 rot. / min.

https://bibliomusic.wordpress.com/2015/03/19/gheorghe-neaga-violonist-profesor-si-compozitor/

http://www.moldovenii.md/md/people/61

Elaborat de Marina Sandu

Galerie

Valentina Cojocaru – 70 de ani de la naștere și 55 de creație

news11_bigValentina Cojocaru este o cântăreață de muzică populară din Republica Moldova. Îndrăgita Valentina Cojocaru s-a născut la data de 20 februarie 1947 în satul Ciuciulea, județul Bălți. Este absolventă a Școlii pedagogice din Calărași (1960-1964), unde a studiat domra și s-a format ca artist sub îndrumarea profesorului Nicolae Spivac. În perioada 1975-1980, cântăreața studiază la Institutul de Arte „G. Musicescu” din Chișinău cu Ion Popescu și Valentina Boldurat (dirijat cor). De-a lungul anilor, Valentina Cojocaru face parte din diferite colective artistice: Orchestra de amatori „Ciobănaș” din Călărași (1962–1965), colective artistice de estradă (1965–1967), formațiile de muzică populară „Mugurel” (1968–1974), „Lăutarii” (1990–1992) ale Filarmonicii din Chișinău și Orchestra de muzică populară „Folclor” (1974–1990). Valentina Cojocaru a susținut multe turnee artistice internaționale în Danemarca, Olanda, Austria, Cuba, Franța, Filipine, Grecia, Etiopia. În repertoriul său se regăsesc cântece de joc, de petrecere, doine (Basmăluța, Satule, Gradina-n floare, Vazui tinerețea mea, Are mama doi feciori, Mână Gheorghe boii bine etc.), printre care și compoziții de Tudor Chiriac, C. Rusnac, Gheorghe Mustea, V. Doni, P. Neamțu, Gh. Banariuc, V. Crăciun. A avut înregistrări la casa de discuri „Melodia” din Moscova (în total a înregistrat peste 200 de cântece). Cojocaru a devenit Artistă emerită a RSSM în 1978 și Artistă a poporului a RSSM în 1989. Cea din urmă distincție o primește ca rezultat al desemnării baladei „Miorița”, în interpretarea sa, drept cea mai reușită creație muzicală a anului 1988 de către UNESCO. În 1993 i se conferă medalia „Meritul civic”, iar în 2005, ordinul „Gloria Muncii” și Ordinul Republicii în 2010.

Repertoriu:
• Tot am zis noroc, noroc;
• Eu te-am iubit;
• Și doar iubirea;
• Sunt nevastă, am copii;
• Romanță;
• Mă grăiesc vecinele;
• Țara mea, frumoasă țară;
• Frunzuliță și-o lalea;
• Cântă puiul cucului;
• La marginea satului;
• Tropăiți, flăcăi, pe loc;
• Văzu-i tinerețea mea;
• Badița de foc și dor;
• De nu cânți această glie;
• Blestemat să fii, război;
• Eu trăiesc pe acest pamânt;
• Hora moldovenilor;
• Suntem două surioare;
• De s-ar face un drum de țară;
• Trandafir de lângă sat;
• La fereastra din ogradă;
• Țara mea;
• Mi-a tot zis mama și tata;
• Vezi, Ionele, cum ești tu;
• M-a jucat badea la hora;
• Cine vine de la deal;
• Mult mi-i dragă primavara.
Filmografie:
• Cântecul drag, „Telefilm-Chișinău” (1978);
• Cântă Valentina Cojocaru, „Telefilm-Chișinău” (1981);
• Duete vocale, „Telefilm-Chișinau” (1982).

valentina-cojocaru-6

valentina-cojocaru-8

 

 

 

 

 

 

 

Buzilă S.Valentina Cojocaru: [date biografice ] / Serafim Buzilă //Serafim Buzilă, Interpreți din Moldova – Chișinău 1996, pag. 129- 130.

valentina-cojocaru-1 valentina-cojocaru-3 valentina-cojocaru-5

Caciuc A. Valentina Cojocaru : [date biografice] / Anatol Caciuc // Anatol Caciuc, Dimensiunea Clipei – Chișinău, 2006. – P. 87- 90.

valentina-cojocaru-14 valentina-cojocaru-15

Молдавские песни = Moldavian songs / interp. : Valentina Cojocaru și Nicolae Glib, voce; Orch. de muz. populară ,, Folclor” , dir. : Ion Dascăl, Dumitru Blajin; – M. : Melodia, 1984. – 1 disc de vinil 33 rot. / min.

valentina-cojocaru-10valentina-cojocaru-11

Întîlnire cu Tinerețea Valentina Cojocaru = Встреча с Молодостью Валентина Кожокару и Оркестр Молдавской Музыки Фолъклор = A Meeting with Youth Valentina Kozhokaru and Folklore Moldavian Orchestra / interp. : Valentina Cojocaru, voce și Orchestra de muzică Populară „ Folclor”, dir. : Petrea Neamțu. – M. : Melodia, 1985. – 1 disc de vinil 33 rot. / min.

valentina-cojocaru-12valentina-cojocaru-13

Romanțe și cântece moldovenești = Молдавские песни и романсы / interp. Valentina Cojocaru, voce și Orch. de muzică Populară „ Folclor”, dir. : Petrea Neamțu. – M. : Melodia, 1988.– 1 disc de vinil 33 rot. / min.

valentina-cojocaru-16valentina-cojocaru-17

Spune-mi Bade / interp. : Valentina Cojocaru, voce; Orch. de muz. populară ,, Folclor”, dir.: Alexandru Vacarciuc // Молдавский сувенир. – M. : Melodia, S. a.  –  1 disc de vinil / min.

valentina-cojocaru-18valentina-cojocaru-19

Spune-mi Bade / interp. : Valentina Cojocaru, voce; Orch. de muz. populară ,, Folclor” , dir. : Alexandru Vacarciuc // Мугурел – M.: Melodia, S.a. – 1 disc de vinil 33 rot. / min.

sursa:

http://www.bestmusic.ro/valentina-cojocaru/biografie-valentina-cojocaru/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Valentina_Cojocaru

 

Articol scris de Marina Sandu

Nor de etichete

%d blogeri au apreciat asta: