Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Posts tagged ‘Mihai Dolgan’

Galerie

Omagiații săptămânii

Adam Clayton - low-1200-8013 martie 1960 – s-a născut Adam Clayton, basist irlandez (U2). Clayton este bine cunoscut pentru că juca la bas chitară în cântecele „Gloria”, „New Year’s Day”, „Bullet the Blue Sky”, „With or Without You”, „Mysterious Ways”, „Get on Your Boots” și „Magnificent”. De-a lungul carierei sale a lucrat la mai multe proiecte solo. Colaborarea lui Clayton cu un alt membru a trupei U2 ,Larry Mullen, Jr.  cu versiunea din anul 1996 a „Theme from Mission: Impossible” Clayton, a câstigat 22 de premii Grammy.
https://en.wikipedia.org/wiki/Adam_Clayton

658x0_Re-exposure_of_8edit14 martie 1942 –  s-a născut Mihai Dolgan, ( alte surse: 15 martie) compozitor și interpret de muzică ușoară din Republica Moldova. În 1949 a fost deportat cu părinții în Siberia, unde a fost încarcerat în GULAG. Revenit în țară, în anii 1956 – 1967 a lucrat ca acordeonist la Casa de cultură din Sângerei. Mihai Dolgan este fondatorul formației legendare „Noroc” (1967). Între anii 1971 și 1974 a lucrat la diverse filarmonici din Rusia. Din anul 1974 este conducătorul formației „Contemporanul”, unde s-au „născut” majoritatea talentelor de interpreți vocali și instrumentali din RSSM.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Mihai_Dolgan

658x0_Johann+Strauss+Vater+stravat14 martie 1804 – s-a născut Johann Strauss (tatăl) – compozitor, violonist şi dirijor austriac, faimos pentru valsurile sale. Cea mai cunoscută piesă a sa este probabil Marșul lui Radetzky (numit astfel după Josef Radetzky), în timp ce valsul cel mai renumit este probabil Lorelei Rheinklänge, op. 154.După ce a studiat muzica cu Johann Polischansky a reușit să-și asigure un loc într-o orchestră locală a lui Michael Pamer, pe care a părăsit-o eventual pentru a se alătura unui popular cvartet de coarde cunoscut drept Cvartetul Lanner. Acest cvartet de coarde care interpreta valsuri vieneze și dansuri germane rustice s-a extins într-o mică orchestră de coarde în 1824. Mai târziu, Johann Strauss  a devenit dirijor-adjunct al orchestrei, iar în 1825, el a decis să-și formeze propria trupă și a început să compună muzică (în special muzică de dans). Curând a devenit unul dintre cei mai cunoscuți și iubiți compozitori de dans din Viena, pornind într-un turneu cu orchestra sa în Germania, Olanda, Belgia, Anglia și Scoția. Frâurile dirijoratului și administrarea acestei „Orchestre Strauss” vor fi transmise în cele din urmă fiilor săi până la desființarea acesteia de către Eduard Strauss, în 1901.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Johann_Strauss_(tat%C4%83l)

hqdefault14 martie 1922 – s-a născut Les Baxter, pianist, compositor, şef de orchestră și aranjor, a cărui popularitate a atins punctul culminant în anii ’50 și ’60 ai secolului XX. În anii 1940 și începutul anilor 1950, Baxter era deja cunoscut ca un compozitor și aranjor, care a lucrat cu orchestre populare a acelor timpuri. Dar faima reală a venit la el în anul 1950, ca fondator al genului muzical ”exotica” ( subgen de muzică ușoară). În general, aceste aranjamente s-au construit pentru a simula stiluri și sunete de muzică populară din țări exotice (în special Polinezia, Africa și America de Sud). Acest gen a devenit foarte la modă în anii 1950 și a rămas foarte popular, mai ales printre iubitorii burlaci de muzică în 1960.

https://en.wikipedia.org/wiki/Les_Baxter

Picture 00215 martie 1951 – s-a născut Viorela Filip, solistă vocală. Viorela Filip este una dintre personalităţile din muzica uşoară românească. Delicată şi cu o voce extrem de plăcută, Viorela Filip a fost şi este foarte frumoasă. Cu melodiile şi cu prezenţa scenică deosebită, a reuşit să cucerească imediat publicul. Artista are la activ numeroase înregistrări la radio, emisiuni de televiziune, turnee, spectacole şi festivaluri. Din anul 2008, este membră a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. Din anul 2012, marea artistă este membră a Asociaţiei Mondiale a Festivalurilor şi Artiştilor – WAFA, cu sediul în Malta. Viorela Filip a cîştigat numeroase premii ca artist, dar şi ca profesor, elevii săi bucurându-se de mari reuşite la festivalurile la care au participat. Două dintre cele mai cunoscute melodii ale sale sunt „Doar un trandafir” şi „La o fereastră”.
http://www.libertatea.ro/monden/vedete-de-la-noi/cat-de-frumoasa-era-o-cunoscuta-cantareata-de-la-noi-care-ti-a-incantat-auzul-cu-melodiile-ei-video-969325

38a4f3c5a0b236aa72fc09664d5dd0f915 martie 1968 – s-a născut Sabrina (Salerno), cântăreaţă de origine italiană. A lansat primul său single, «Sexy» în 1986. Un an mai târziu a venit cu hitul „Boys” („Summertime love”), care a adus o mare popularitate cântăreței.
În 1988, Sabrina a evoluat ca invitat special la „Song Festival Internațional de la Sopot”. Acest festival a fost difuzat la televiziunea sovietică. Succesul a fost asurzitor, deoarece hainele ei, dansul și modulul de exprimare erau noi pentru acea perioadă. Pe parcursul carierei sale, ea a vândut peste 20 de milioane de discuri în întreaga lume și a marcat 10 hituri internaționale.
https://en.wikipedia.org/wiki/Sabrina_Salerno

cover.comfortable.med16 martie 1932 – s-a născut Betty Johnson, cântăreaţă americană. Debutul ei profesional a fost într-un grup de familie, Singers Johnson Family, inclusiv părinții ei și cei trei frați, cântând un material religios. Familia a câștigat un concurs de canto din Charlotte, Carolina de Nord și au  semnat un contract pe un WBT (AM), un post de radio major în acel oraș. Familia a cântat la emisiuni între anii 1938-1951, iar Betty a cântat solo începând din 1943. Până la 1948, ea a avut propriul program de radio de 15 minute.
https://en.wikipedia.org/wiki/Betty_Johnson

m-mb1016 martie 1948 – s-a născut Michael Bruce, chitarist şi clăpar american (Alice Cooper Band). Bruce a început cariera muzicală profesională la mijlocul anilor 1960. La fel ca atât de mulți oameni tineri din acea vreme, el a găsit o sursă de inspirație, în The Beatles și Rolling Stones. După ce a jucat cu the Trolls, Michael a devenit parte a Mick Mashbirs, formația Wildflowers și a început să predea lecții. Cu această formație au fost înregistrate 4 cântece („A Man Like Myself”, „One A Day Like Today”, „More Than Me” and „Moving Along with the Sun”). Pentru trupa Alice Cooper  Bruce a fost un chitarist, clapar si vocalist. În primăvara anului 2011, Bruce (în calitate de membru al grupului original, Alice Cooper) a fost inaugurat în Hall Rock and Roll of Fame în categoria „performer”, iar în primăvara anului 2016, noua trupa lui Bruce, Bruce Michael Force, a jucat un spectacol la Asylum Records sărbătorind Record Story Day ( ziua recordului), la 6 aprilie 2016 în Mesa, Arizona.
https://en.wikipedia.org/wiki/Michael_Owen_Bruce

620889907511601966050537-2234311-700_70017 martie 1916 – s-a născut compozitoarea Hilda Jerea, profesoară de pian la Şcoala de artă (1942-1944) şi Conservatorul (1948-1949) din Bucureşti. În 1966, fondeaza şi conduce Ansamblul de muzică de camera „Musica Nova”, cu care întreprinde turnee în ţară şi peste hotare. I s-a acordat: Menţiunea II de compoziţie „George Enescu” pentru Sonata pentru pian (1934); Premiul II de compoziţie „George Enescu” pentru Concertul pentru pian şi orchestra (1946); Premiul „Robert Cremer” (1942); Premiul de Stat (1952); Ordinul Meritul cultural (1969). A fost membră a American Musicological Society din Philadelphia (1965) și membră a Societăţii Compozitorilor Români (1939). Jerea a compus muzică de teatru, vocal-simfonică, de camera, corală, vocală. A cântat în ansamblu cu: Mircea Opreanu, Ilea Cătălin, Suzana Szoreny, Arta Florescu, Elena Cernei, Maria Snejina ş. a.
http://www.lauta.ru/hilda-jerea-biografie.html

Nikolay_A_Rimsky_Korsakov_189718 martie 1844 – s-a născut compozitorul rus Nikolai Andreevici Rimski-Korsakov. În perioada anului 1865 viitorul compozitor este preocupat de muzica populară și muzica veche rusă. Rimski-Korsakov, în anul 1880, compune muzica de operă pentru piesa de teatru „Fulgi de zăpadă” scrisă de „Alexandru Nikolaievici Ostrovski”, iar în anul 1871 compozitorul devine profesor la Conservatorul din Sankt Petersburg. Între anii 1874 – 1881 este directorul Școlii de Muzică Freis, fiind în același timp pedagog și dirijor. Prin reputația sa devine conducătorul grupei de muzicieni „Celor Cinci”. Compozițiile lui Rimski-Korsakov sunt influențate de Glinka, Balakirev, Berlioz și Liszt. Printre elevii săi au fost Glasunov, Grecianinov, Stravinski și Prokofjev, stilul lui Korsakov a influențat compozițiile lui Ravel, Debussy, Dukas și Ottorino Respighi.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Nikolai_Andreievici_Rimski-Korsakov

6169418118 martie 1937 – s-a născut compozitorul, pianistul, interpretul vocal, mediatorul și creatorul de programe TV din România Horia Moculescu. Talent muzical precoce, învață autodidact acordeonul la vârsta de șase ani. Urmează cursurile medii la Turda, la Liceul de Băieți (azi Colegiul Național Mihai Viteazul din Turda), pe care le absolvă în anul 1954. Aici se remarcă prin virtuozitatea cu care interpreta piese de muzică ușoară la pian și la acordeon. Mai tîrziu se înscrie la Facultatea de Mine din Petroșani, unde își pune în evidență talentul de interpret muzical în cadrul orchestrei facultății. În continuare, se dedică exclusiv muzicii, activând ca pianist în localuri de bun renume din București și de pe litoralul Mării Negre. În această perioadă începe să compună melodii de muzică ușoară. Piesa lui de debut a fost „De-ai fi tu salcie la mal”.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Horia_Moculescu

646x40419 martie 1917 – s-a născut Dinu Lipatti, pianist şi compozitor. În 1936 își începe cariera de pianist susținînd o serie de concerte în Germania și Italia, astfel reputația sa continuând să crească cu fiecare apariție în public. Stabilindu-se în Elveția, devine profesor de pian la Conservatorul din Geneva. Își continuă cariera concertistică cu recitaluri de pian sau ca solist împreună cu orchestre dirijate de Herbert von Karajan sau Alceo Galliera și realizează în studio imprimări pe discuri. Înregistrările pe discuri, cu toate imperfecțiunile tehnice de atunci, au rămas documente vii asupra artei pianistice a lui Dinu Lipatti. Interpretări pline de căldură umană și înaltă desăvârșire stilistică, de finețe și noblețe spirituală, de poezie și grație. Multe din aceste imprimări au fost incluse de casa de discuri EMI în colecția „Unvergänglich – Unvergessen” (Nepieritoare – De neuitat). Dinu Lipatti a fost ales membru post-mortem al Academiei Române (1997) și este considerat a fi cel mai important pianist român.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Dinu_Lipatti

eugenia-moldoveanu-foto319 martie 1944 – s-a născut Eugenia Moldoveanu, solistă de operă. Între anii 1963-1968 a studiat canto la Conservatorul de Muzică „C. Porumbescu” din București. În anul 1968 câștigă premiul I la concursul de la Sofia cu Traviata de Giuseppe Verdi. Imediat este angajată la Opera Națională din București, unde debutează în rolul Donna Anna din Don Giovanni de Mozart. În anul 1970 câștigă premiul I la Concursurile Internaționale „G. Enescu” din București și la Toulouse, în Franța. În anul 1973 obține marele premiu la Concursul Madama Butterfly din Tokyo, premiu pe care îl primește de la Maria Callas, președinta juriului. Apoi începe o frumoasă carieră, ce o poartă pe toate marile scene ale lumii.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Eugenia_Moldoveanu

fb2631fccb3f02301f68599cf41cf75819 martie 1922 – s-a născut Neaga Gheorghe, vilolonist, profesor și compozitor. Între anii 1942-1943 este violonist în Orchestra Studioului de Operă „K. Stanislavski” din Moscova, iar 1948-1949 profesor de vioară la Școala medie de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău. Neaga este solist în Orchestra de estradă din Moscova (1952) și vilonist în Orchestra simfonică a Filarmonicii din Chișinău (1952-1955). Director artistic al formațiilor de muzică ale Radioteleviziunii din Chișinău (1968-1971) și profesor de vioară la Conservatorul „G. Musicescu” din Chișinău din 1959. A fost onorat ca: Lucrător emerit al Culturii din Republica Moldova (1965), Maestru emerit al artei din RM (1979); Laureat al Premiului de Stat (1969). În 1957 Neaga este Membru al Uniunii Compozitorilor din Moldova. A compus creații de scenă, vocal-simfonice, instrumentale de cameră, corale, de film. A colaborat cu: A. Mirocinik, N. Tatarinov, I. Josanu, Gh. Stahilevici, R. Glier, D. Oistrah, P. Poteza, N. Filipova, E. Ureche, A. Dailis. A înregistrat la Radio Chișinău creații de G. Verdi, E. Grieg, M. Ravel, Șt. Neaga, P. Rivilis, D. Fedov, A. Mulear, Gh. Neaga, S. Orfeev ș.a.

https://bibliomusic.wordpress.com/2015/03/19/gheorghe-neaga-violonist-profesor-si-compozitor/

Elaborat de Marina Sandu

 

 

 

 

Mihai Dolgan in memoriam

7201_273207_img1

Scan10025

Scan10021

Dolgan, Mihai. Taina vieţii mele = Тайна жизни моей / Mihai Dolgan. – Ch.: Presstar, 2007. – 408 p., il. – (Colecţia „Augurii”). – Text: ro, ru.

Scan10028Scan10029

Scan10027

Scan10026Scan10024

Scan10023Scan10022

 

 

Scan10001Scan10002

Mihai Dolgan : N-am ştiut că sunt şi critic literar // Roibu, Nicolae. Să vă spun ce-am mai aflat : Întâmplări cu personalităţi din Republica Moldova. – Ch., 2000. – P. 120.

 

Scan10011

Mihai Dolgan (1942 – 2008) : Date biografice // Calendarul Naţional 2012 / Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. – Ch., 2011. – P. 108-109.

Scan10009Scan10010

Scan10012

Mihai Dolgan : Date biografice // Calendarul Naţional 2002 / Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. – Ch., 2002. – P. 97-98.

Scan10013Scan10014

Scan1

Dolgan, M. Dragostea dintâi : „Îmi şopteşte inima…” : [Pentru două voci fără acomp.] / Muz.: M. Dolgan; Vers.: A. Strâmbeanu. – Ch.: Timpul, 1975. – 4 p. – Text în grafie chirilică.

Scan10003Scan10004

Dolgan, M. Pasăre în zbor : „Iar mă prinde cântecul…” : [Pentru voce şi pian] / Muz.: M. Dolgan; Vers.: A. Strâmbeanu // Cântecul moldovenesc de estradă – 81. – Ch., 1982. – P. 15-19. – Text în grafie chirilică.

Scan10005Scan10006

Dolgan, M. Singuri : „Eram elevi, plecam la mure…” : [Pentru voce şi pian] / Muz.: M. Dolgan; Vers.: Gr. Vieru // Cântecul moldovenesc de estradă – 83. – Ch., 1984. – P. 61-64. – Text în grafie chirilică.

Scan10007Scan10008

Dolgan, M. Nu pleca : „Dulciule, aş fi crezut că moare lumea…” : [Pentru voce şi pian] / Muz.: M. Dolgan; Vers.: Gr. Vieru // Cântecul moldovenesc de estradă – 84. – Ch., 1985. – P. 56-59. – Text în grafie chirilică.

Scan10017

Cântece pe versuri de Simion Ghimpu – S.l.: S.n., S.a. – 2 CD.

Din conţ.: Dolgan, Mihai. Lacrima / interp.: Olga Sorochin; Zorii contemporani / interp.: form. ”Contemporanul”. Ce rost are / interp.: form. „Contemporanul”. Sufletul / interp.: Radu Dolgan.

Scan10018Scan10019

Scan10015Scan10016

Top Moldova : Din colecţie. – Chişinău : PoliDisc, 2000. – 1 CD.

Din conţ.: Dolgan, Mihai. De ce plâng chitarele? / interp.: form. „Noroc”. Cântă un artist / interp.: Radu Dolgan.

IMG_6177Scan6

Контемпоранул : [Концерт] / исполн.: молд. ВИА „Контемпоранул”, худ. рук.: М. Долган. – [М.] : Мелодия, 1978. – 1 грп.: 33 об/мин, стерео, 30 см.

IMG_6179Scan4

Контемпоранул = Contemporanul : [Концерт] / исполн.: ВИА „Контемпоранул”, худ. рук.: М. Долган. – [М.] : Мелодия, 1981. – 1 грп.: 33 об/мин, стерео, 30 см.

IMG_6187Scan5

Карнавал : [Концерт] / исполн.: ВИА „Контемпоранул”, худ. рук.: М. Долган. – [М.] : Мелодия, 1983. – 1 грп.: 33 об/мин, стерео, 30 см.

IMG_6185Scan3

Любимые мелодии = Melodii preferate : [Концерт]. – [М.] : Мелодия, 1988. – 1 грп.: 33 об/мин, стерео, 30 см.

Din conţ.: Dolgan, M. Chişinăul meu cel mic / vers.: D. Matcovschi; interp.: Oxana şi Georgeta Ciorici, form. „Contemporanul”. Bade Petre / vers.: D. Matcovschi; interp.: Lidia Botezatu, form. „Contemporanul”. Satele moldoveneşti / vers.: D. Matcovschi; interp.: Oxana şi Georgeta Ciorici, form. „Contemporanul”.

IMG_6175Scan2

Melodii preferate = Любимые мелодии : Nr. 2 : [Concert]. – [М.] : Мелодия, 1989. – 1 disc: 33 rot/min, stereo, 30 cm.

Din conţ.: Ritmuri de primăvară / muz.: R. Vodă; vers.: G. Vodă; interp.: Ricu Vodă, form. „Noroc”, conduc.: Mihai Dolgan. Cele fete moldovene / muz.: M. Dolgan; vers.: D. Matcovschi; interp.: Oxana şi Georgeta Ciorici, form. „Noroc”, conduc.: Mihai Dolgan. Omul de peatră / muz.: M. Dolgan; vers.: Romanciuc; interp.: Ricu Vodă, form. „Noroc”, conduc.: Mihai Dolgan.

IMG_6173Scan8

Melodii preferate = Любимые мелодии : Nr. 3 : [Concert]. – [М.] : Мелодия, 1989. – 1 disc: 33 rot/min, stereo, 30 cm.

Din conţ.: Înveşniceşte-mă / muz.: M. Dolgan; vers.: D. Matcovschi; interp.: Gheorghe Ţopa, form. „Noroc”, conduc.: Mihai Dolgan. Toamnele / muz.: A. Bivol; vers.: D. Matcovschi; interp.: Mihai Dolgan, form. „Contemporanul”, conduc.: Mihai Dolgan. Femeie frumoasă / muz.: M. Dolgan; vers.: Gr. Vieru; interp: Ricu Vodă, form. „Noroc”, conduc.: Mihai Dolgan.

DSC04254pScan7

Молдавский сувенир : [Концерт]. – [М.] : Мелодия, 1977. – 2 грп.: 33 об/мин, стерео, 30 см.

Din conț.: Monument. Primăvara / muz.: M. Dolgan; vers.: A. Strâmbeanu; interp.: for. „Contemporanul”, conduc.: Mihai Dolgan. Тебя все нет / муз.: Ион и Петря Теодорович; сл.: М. Еминеску; рус. текст: Э. Александрова; исполн.: И. Суручану, ВИА „Контемпоранул”, худ. рук. М. Долган.

IMG_6181

Ротару, София. Только тебе / исполн.: София Ротару, ВИА „Червона рута”, рук.: А. Евдокименко. – [М.] : Мелодия, 1980. – 1 грп.: 33 об/мин, стерео, 30 см.

Din conț.: Ioane, Ioane : cântec popular mold. / prelucr.: M. Dolgan. Primăvara / muz.: M. Dolgan; vers.: A. Strâmbeanu.

Nor de etichete

%d blogeri au apreciat asta: