Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Posts tagged ‘Nina Crulicovschi’

Galerie

Omagiații săptămânii

_jimmie_rodgers18 septembrie 1933 s-a născut — Jimmie Rodgers, cântăreţ, chitarist, pianist şi compozitor american. Rodgers a avut o scurtă perioadă de popularitate la sfârșitul anilor 1950, cu un șir de single-uri încrucișate care se aflau în topul clasamentelor Billboard Pop Singles, Hot Country și Western Sides, Hot Rhythm și Blues Sides, iar în anii 1960, Rodgers a avut succese mai modeste cu muzica contemporană. Cel mai mare hit din Marea Britanie a fost „English Country Garden”, o versiune a piesei populare „Country Gardens”, care a atins numărul 5 în graficul din iunie 1962. În 1966, Rodgers a intrat în Top 40 cu „It’s Over” (mai târziu a fost înregistrat de Eddy Arnold, Elvis Presley, Glen Campbell și Sonny James). El a avut ultima sa apariție în graficul Top 100 single, „Copilul de argilă”, în 1967.

https://en.wikipedia.org/wiki/Jimmie_Rodgers_(pop_singer)

mihail arnautu19 septembrie 1913 s-a născut — Mihail Arnăutu, cântăreţ, născut la Cetatea Albă. A studiat la Conservatorul „Egizio Massini” din Bucureşti (1930-1934). A fost solist al Operei din Cluj (1935-1938) şi Bucureşti (1939-1973), profesor de canto la Opera din Bucureşti (1973-1984). Încă din studenţie, interpreteză pe Germont-tatăl din Traviata, pe Barnaba din Gioconda şi pe Renato din Bal mascat. Era coleg cu Dimitrie Onofrei şi Nicolae Secăreanu. Cu timpul, adugă multe alte roluri, din repertoriul de bas-bariton, bariton dramatic, sau cum îi plăcea să se autodefinească, de bariton-spint. A rămas de neuitat în: Ford din Falstaff, De Luna din Trubadurul, Rigoletto, Iago din Otello şi Amonasro din Aida de Verdi, Scarpia din Toscade Puccini, Tonio din Paiaţe de Leoncavallo, Evgheni Oneghin şi Eleţki din Dama de pică de Ceaikovski, Escamillo din Carmen de Bizet, Alfio din Cavalleria rusticana de Mascagni, Cneazul Igor de Borodin, Olandezul zburător de Wagner, Pizzaro din Fidelio de Beethoven şi Boris Godunov, ultimul său debut la sărbătorirea a 30 de ani de activitate pe scena Operei din Bucureşti. Mihail Arnăutu a fost numit în anul 1963 profesor-îndrumător pentru soliştii şi corul Operei din Bucureşti.

http://main.radioromaniacultural.ro

http://lauta.ru/Mihail-Arnautu-Biografie.html

angela moldovan19 septembrie 1929 s-a născut — Angela Moldovan, cîntăreață de muzică populară. A absolvit liceul la Suceava, apoi Conservatorul și Facultatea de Filologie (limbă franceză) din Cluj. Apare prima dată în 1950 pe scena Operei din Cluj, unde a activat timp de patru ani. În 1954 începe să colaboreze cu Ansamblul „Ciocârlia”, iar în anul 1955 devine solistă a Orchestrei „Barbu Lăutaru” din București. Primul mare circuit a fost în 1956 cu Ansamblul „Ciocârlia”. A avut un turneu de 6 luni, dintre care patru în China, iar în 1962, a urmat turneul din Statele Unite ale Americii, care a durat trei luni, cu 64 de spectacole, în 56 de state. În 1960 este decorată cu Ordinul „Muncii” clasa a II-a. În același an primește titlul de Artist Emerit al R.P.R. A fost laureată a Festivalurilor și Concursurilor Internaționale de la Varșovia (1955) și Moscova (1957), primind „Premiul I” și medalia de aur. Prin Decretul nr. 1122 din 19 decembrie 1967 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, artistei Angela Moldovan i s-a acordat Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a „pentru merite deosebite și îndelungată activitate artistică”. Președintele României Ion Iliescu i-a conferit la data de 29 noiembrie 2002 Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”. În anul 2012, la Galele casei de discuri Electrecord i s-a decernat diploma care marchează întreaga sa operă, încununată de 22 de discuri vinil, o casetă și un CD.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Angela_Moldovan

lavric20 septembrie 1947 s-a născut — Laura Lavric, cântăreață de muzică populară. Este o solistă de muzică populară din Bucovina. A participat la nenumărate evenimente și emisiuni ca Tezaur folcloric, O vedetă… populară, Teo etc. Creațiile muzicale ale Laurei Lavric sunt: Tare-mi place ca să joc, Joacă, bădiță, cu foc, Vai de omul cel sărac, Struguraș mustos,La bătută, măi băieți, etc. Iar cu producătorii RBA și Roton are 3 discuri: S-o dat o veste asară (lansat în 2005), S-o dat o veste asară (lansat în 2002), Hai la sârbă moldoveni (lansat în 2000).
https://ro.wikipedia.org/wiki/Laura_Lavric

isai alterman21 septembrie 1910 s-a născut — Isai Alterman, dirijor şi profesor moldovean. A studiat vioara şi dirijatul de orchestra la Conservatorul din Leningrad în 1930-1939. Dirijor al orchestrei Radiodifuziunii din Leningrad între anii 1937-1941şi profesor la Conservatorul „N. A. Rimski-Korsakov” din Leningrad între 1946-1953. Cariera sa artistică şi pedagogică continuă la operele şi instituţiile superioare de învăţământ muzical din Vilnius (1953-1958), Chişinău (1958-1961, 1969-1985), Ufa (1961-1966), Saratov (1966-1969). Este Artist emerit din Lituania (1957) și Maestru emerit al artei din Başkiria (1963). Isai Alterman semnează direcţia muzicală la spectacolele: „Logodnica ţarului” de N. A. Rimski-Korsakov, „Grozovan” de D. Gherşfeld, „Lacul lebedelor” şi „Evgheni Oneghin” de P. I. Ceaikovski, „Surorile” de L. Kogan, „Traviata” şi „Ri Isai Alterman goletto” de G. Verdi, „Carmen” de G. Bizet, „Eroica baladă” de A. Stвrcea, „Oratoriul patetic” de Gh. Sviridov, „Bolero” de M. Ravel ş. a.

http://www.lauta.ru/Isai-Alterman-Biografie.html

valy_boghean21 septembrie 1977 s-a născut — Valy Boghean, interpret de muzică ușoară. A absolvit Şcoala de muzică de la Corneşti, Ungheni, clasa trompetă. A cântat împreună cu formaţia fraţilor săi „Aghelia”, cunoscută în tot Ungheniul în perioada anilor 1993-1995. Apoi face parte din formaţia „Panoramic” ‒ 1995, iar în 1998 devine membru al formaţiei de jazz-rock „X-band”. În anul 2002 se implică în proiectul „Anotimpurile dragostei” și tot în aceeaşi perioadă este membru al formațiilor „Trigon”, „Transbalkanica”, „The Shin”, „Boghean&Band”. Valy Boghean participă la numeroase concursuri şi festivaluri, alegându-se cu locuri de frunte. Începînd cu anul 2010 şi-a început cariera solo. Se realizează ca solist-instrumentist și vocalist. Primul său album solo „Doar ea” Valy Boghean îl lansează în anul 2011, iar în anul 2012 este membru al juriului la preselecția națională pentru concursul Eurovision.

http://www.moldovenii.md/md/people/563

adreea22 septembrie1958 s-a născut tenorul italian — Andrea Bocelli. Bocelli a înregistrat cincisprezece albume de studio solo, atât ale muzicii pop cât și cele clasice, trei albume hit-uri mari și nouă opere complete, cu peste 80 de milioane de înregistrări în întreaga lume. A avut succes ca interpret crossover, care a adus muzica clasică în topul graficelor pop internaționale. În 1999, Bocelli a fost nominalizat la premiul Grammy pentru cel mai bun artist nou. „Rugăciunea”, duetul său cu Celine Dion pentru filmul animat Quest for Camelot, a câștigat Globul de Aur pentru cel mai bun cântec original și a fost nominalizat pentru un premiu în aceeași categorie. Odată cu lansarea albumului său clasic, Sacred Arias, Bocelli a capturat o listă în Cartea Recordurilor Mondiale Guinness, în timp ce el a ocupat simultan primele trei poziții pe graficele claselor americane clasice. Șapte dintre albumele lui Bocelli au ajuns până acum în Top 10 pe Billboard 200 și un record-setting de zece s-au înscris în clasamentul clasic al albumelor încrucișate în Statele Unite.

https://en.wikipedia.org/wiki/Andrea_Bocelli

AUREL-GIROVEANU24 septembrie 1916 s-a născut — Aurel Giroveanu, compozitor moldovean, născut la Neamț. Studiile muzicale le-a început în copilărie la Piatra Neamț (1928-1933). Apoi a studiat la Conservatorul „Egizio Massini” din București (1933-1937). A fost pianist în diverse formații de muzică din București (1944-1949), șef al redacției de muzică ușoară și populară (1949-1950) în Societatea Română de Radiodifuziune din București. Aurel Giroveanu a făcut parte din Consiliul artistic al Teatrului de Estradă din București (1953-1956) și Casa Centrală a Creației Populare din București (1955-1956). A compus muzică de operetă, vodeviluri, muzică de revistă, muzică corală, muzică pentru copii, coloane sonore pentru filme, șlagăre și a primit diverse premii.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Aurel_Giroveanu

nina crulicovschi24 septembrie 1951 s-a născut — Nina Crulicovschi, interpretă de muzică ușoară. A învaţat la şcoala muzicală din Slobozia, a cântat în ansamblul local muzică populară şi de estradă. Absolveşte școală medie de muzică „Șt. Neaga” din Chișinău în anul 1972 și a început să cânte muzică populară în Ansamblul „Mărţişor” împreună cu orchestra şi alături de mai mulţi dansatori profesionişti. Nina Crulicovschi a concertat în Finlanda, Bulgaria, Cehoslovacia. În anii 1973 – 1975 ocupă funcția de solistă în orchestră de muzică populară „Fluieraș”, iar în anii 1975-1976 în orchestră de muzică populară „Lăutarii”. Este solistă în formațiile de muzică ușoară „Orizont” (1977-1979), „Bucuria” (1979-1982) și „Contemporanul”, „Noroc”(1983…1989) ale Filarmonicii Naționale. Apoi îşi începe cariera solo. În anul 1993 Ninei Crulicovschi i s-a conferit titlul onorific Maestru în Arte din Republica Moldova. Este laureată a numeroaselor concursuri naţionale, unionale şi internaţionale.

http://www.moldovenii.md/md/people/457

 

 

Elaborat de Marina Sandu

 

 

Anunțuri
Galerie

Nina Crulicovschi – 65 ani de la naștere

Nina Crulicovschi – o voce inconfundabilă
815187e5cb9af2171c9fe885748ed4af

Numele şi destinul Ninei Crulicovschi sunt la fel de zbuciumate ca şi destinul estradei moldoveneşti. Cu numele tău este cel mai cunoscut şlagăr din repertoriul ei, dar printre preferinţele publicului se mai numără Noaptea marii beţii, Nu mă chema, de fapt, toate piesele pe care le-a cântat de-a lungul timpului au ajuns la inima publicului spectator. Nina Crulicovschi – interpret de muzică ușoară, este născută la 24 septembrie 1951 în Șumiha, regiunea Kurgan (Rusia), părinții fiind deportați. Studiază la școala de muzică Ștefan Neaga din Chișinău, 1968-1972. Activează în orchestrele de muzică populară Mărțișor, Fluieraș și Lăutarii. În 1977 se lansează în muzica ușoară cu formația Orizont. În perioada anilor 1979-1982 este solistă în formația Bucuria.
A jucat în filmul Chipul tău (Telefilm-Moldova), în 1984.
În anul 1981 obține Premiul III la concursul Zorii Crimeei. A fost protagonista a trei serate de creație: Eu sunt femeie ce taina vieții o cunoaște, 1955, E seara unei întâlniri, 1998, Cu numele tău, 2001. A întreprins turnee în Bulgaria, Finlanda, Irac și alte țări.
A scos CD-urile Steaua polară; Steaua iubirii; Laudă soarelui; Te aștept; Of leliță Mărioară; Nu mai plânge, bade; Strigături moldovenești.
În 1933 i se confer titlul onorific Maestru în artă.
În prezent este solistă de muzică ușoară la Teatrul Alexandru Davila din Pitești, România.

Expoziție virtuală:

indexl

Buzilă, Serafim. Nina Crulicovschi / Serafim Buzilă // Buzilă, Serafim. Enciclopedia interpreților din Moldova. – Chișinău : Arc, 1999. – P. 150.

scan10028r

Caciuc, Anatol. Nina Crulicovschi / Anatol Caciuc // Caciuc, Anatol. Dimensiunea clipei. – Chișinău, 2006. – P. 95.

cirimpeicirimpei5

Nina Crulicovschi : Date biografice // Calendar național 2016. – Chișinău : 2016. P. 289.

P.jpg

Simion, G. Nina Crulicovscaia / G. Simion // Femeia Moldovei. – Chișinău. – 1975, Nr. 3. – P. 25.

b

Caciuc, Anatol. [Dialog cu interpreta Nina Crulicovschi] / intervievator : Anatol Caciuc // Femeia Moldovei. – Chișinău. – 1995. – Nr. 5. – P. 24-25

f2rrr

Roibu, Nicolae. Nina Crulicovschi / Nicolae Roibu // Moldova. – Chișinău. – 1979. – Nr. 11. – P. 26.

vv1v2

Popușoi, Liliana. Lui Bodiul îi plăcea cum cant Dor de casă / Liliana Papușoi. – Chișinău. – 2006. – Nr. 31. – P. 44-48.

molmol1

Caciuc, Anatol. Dorul e ca o durere [Interviu cu Nina Crulicovschi, interpretă de muzică ușoară] / Anatol Cuciuc. – Chișinău. – 2009. – Nr. 10/11. – P. 39-41.

f2

Olărescu, Vlad. Sinusoida unui itinerar de creație / Vlad Olărescu // Orizontul. – Chișinău. – Nr. 3. – 1979. P. 47-49.

1po1p

Toderașcu Mihail. Flacăra iubirii / interp. : Nina Crulicovschi, voce // Un miracol : Melodii de Mihail Todirașcu. – Chișinău : Lyceum, 2002. – 1 CD. – Cânt. 1.

1po1p

Toderașcu Mihail. Taci, inimă taci / interp. : Nina Crulicovschi, voce // Un miracol : Melodii de Mihail Todirașcu. – Chișinău : Lyceum, 2002. – 1 CD. – Cânt. 2.

12

Rusnac, Constantin. Te aștept. Nina Crulicovschi // Rusnac, Constantin. Cântece de Constantin Rusnac. – Chișinău : Lyceum, 2002. – 1 disc de vinil

nn1

Молдавские песни : Поет Нина Круликовская / муз. И. и П. Теодорович; исполн. : ВИА „Орион”, под управлением : Н. Койфмана. – [М.] : Мелодия, 1978. – 1 грп.: 33 об/мин, стерео.

Elaborat de: Elena Morari

Nor de etichete

%d blogeri au apreciat asta: