Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Posts tagged ‘pian’

Galerie

Omagiații săptămânii

gimmy fontana13 noiembrie 1934 s-a născut — Jimmy Fontana, actor, muzician și compozitor italian. După ce a absolvit școala, a studiat Economia și Contabilitatea, învățând de sine stătător basul și participând la evenimente de jazz locale. În cele din urmă, se va dedica complet muzicii. La începutul carierei sale, el a adoptat numele de scenă Jimmy Fontana. Și-a format propria bandă de jazz, Fontana și Trio-ul său, cu pian, bas și tobe. Două dintre cele mai cunoscute melodii ale sale sunt „Che sarà”, realizate și de José Feliciano cu Ricchi e Poveri și „Il Mondo”.

https://en.wikipedia.org/wiki/Jimmy_Fontana

anatol-dumitras14 noiembrie 1955 s-a născut — Anatol Dumitraș, interpret moldovean de muzică ușoară, satul Larga din raionul Briceni, RSS Moldovenească. Își începe cariera muzicală în anul 1982 în calitate de solist al formației „Bucuria”, iar în 1983 a cântat în formația „Legenda”. Între anii 1986-1989 și 1993 a fost solist al formației „Plai”. Anatol Dumitraș,  începând cu anul 1993, este solist ale Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”. Din anul 1989 și până în anul 1991 a fost solist și conducător artistic al formației „Olymp”, apoi în anii 1991-1994  solist și conducător artistic al formației „Alai”. Are multe înregistrări la Radiodifuziunea și Televiziunea Națională de la Chișinău. I s-au conferit titluri: în 1995 titlul onorific Maestru în Artă al Republicii Moldova, iar în 2012 titlul onorific de Artist al Poporului.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Anatol_Dumitra%C8%99

Doina-Teodorovici15 noiembrie 1958 s-a născut — Doina Aldea-Teodorovici, interpretă de muzică ușoară și dansatoare. Talentul artistic al Doinei s-a manifestat încă din copilărie. De la vârsta de 14 ani ani activează în ansamblul „Moldoveneasca” cu care întreprinde turnee în toate republicile unionale, dar și în Mongolia, Algeria, Germania, Cipru, la festivalul tineretului din Cuba. Din 1982, Doina își descoperă o altă latură a talentului său, cea de interpretă de estradă. Din acest an, ea este nedespărțită atât în viață, cât și pe scenă, de compozitorul și interpretul Ion Aldea-Teodorovici. În 1988 a fost profesoară de literatură universală la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. A fost solistă a formației „DIATE”. În 1989-1990, împreună cu Ion au susținut spectacole în toate orașele și prin satele Moldovei, dar în România. În anul 1991, împreună cu soțul său, câștigă premiul presei la Festivalul Național de Muzică Ușoară „Mamaia – 91”. În 1992 a fost protagonista filmului „Dragostea ce mișcă sori și stele” și în același an, împreună cu Ion este diplomată la Festivalul „Cerbul de aur” de la Brașov. Participând la toate evenimentele ce au marcat procesul de renaștere națională a poporului, lansând cântece de un profund patriotism, cum sunt „Suveranitate”, „Sfântă ni-i casa”, „Mănăstirea Căpriana” și altele, cântăreața Doina Aldea-Teodorovici devenise un simbol al Moldovei. În anul 1992, i s-a conferit titlu de Artistă Emerită a Republicii Moldova.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Doina_Aldea-Teodorovici

alex solomonov16 noiembrie 1950 s-a născut — Alexandr Solomonov, interpret. A absolvit şcoala muzicală, clasa pian, iar în anul 1973 absolveşte Institutul Politehnic din Chișinău. Din anul 1965 este pasionat de cîntecul de autor. Este membru al teatrului studenţesc de estradă şi miniaturi, participă la numeroase festivaluri ale cântecului de autor, mai tîrziu devine membru al juriului la cele mai de prestigiu festivaluri. Alexandr Solomonov a participat la festivalurile de la Kazani, Kiev. În afară de aceasta, a participat în calitate de membru al juriului la festivalurile de la Chișinău şi Odessa. Este laureat al concursului „Аh, Arbat, moi Arbat” organizat către jubileul de 850 de ani al oraşului Moscova.

http://www.moldovenii.md/md/people/298

ani puica17 noiembrie 1967 s-a născut — Anişoara Puică, interpretă de muzică ușoară, satul Nicoreni, Republica Moldova. În anul 1986 devine studentă la Conservatorul de Stat „G. Muzicescu” (actualmente – Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice). Multe dintre cântecele înregistrate de Anișoara Puică alcătuiesc astăzi fondul de aur al Companiei de Stat „Teleradio-Moldova”. Interpreta a participat la numeroase concursuri și festivaluri, obţinînd numeroase premii. Interpretei îi este aproape și cântecul popular, având în repertoriu multe remixuri populare, cunoaște multe romanțe. Ana Puica contribuie la prosperarea artei naționale, participând la Festivalurile Internationale de musică ușoară „Martisor”. În anul 2004 a obţinut „Microfonul de Aur”. În același an Anișoara Puică a fost numita „Cea mai eleganta interpreta anului 2004”.

http://www.moldovenii.md/md/people/395

mahaeva t18 noiembrie 1946 s-a născut — Tamara Mahaeva, maestru de concert la Teatrul Național de Operă și Balet „M. Bieşu”. În anul 1969 este admisă la Facultatea de Instrumentiști a Conservatorului de Stat „G. Muzicescu” din Chişinău (în prezent: Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice „G. Muzicescu”), la specialitatea ‒ „Pian”. După ce a absolvit Conservatorul de Stat, începînd cu anul 1973 a activat în calitate de maestru de concert la Teatrul Național de Operă și Balet (În prezent: Teatrul Național de Operă și Balet „M. Bieşu”). A participat la pregătirea a circa 30 de opere: „La Boheme”, „Bal mascat”, „Turandot”, „Madame Butterfly”, „Tosca”, „Othello”, „Forța destinului”, „Don Carlos”, „Alexandru Lăpuşneanu”, „Adriana Lecouvreur” și altele. A avut turnee în: România, Italia, Anglia, Rusia, Germania, Franța, Georgia, Belarus, Letonia, Bulgaria, Austria. A fost laureată a multor premii, titluri și a participat la multe concursuri. În anul 1999, prin decretul Președintelui Republicii Moldova, Tamara Mahaeva a primit titlul de Maestru în Arte a Republicii Moldova.

http://www.moldovenii.md/md/people/1100

N Cibotaru18 noiembrie 1958 s-a născut — Nicolae Cibotaru, interpret moldovean de muzică populară. A absolvit Şcoala de cultură „Elena Sârbu” din Soroca (1976-1977) și a urmat Institutul de Arte „G. Musicescu” din Chişinău (1987-1993). Din 1980 este solist al Orchestrei de muzică populară „Lăutarii”, dirijată de maestrul Nicolae Botgros. A înregistrat două CD-uri: „Lume, dragă lume” şi „Inimă, la poarta ta”. În 2000 i s-a conferit titlul onorific de maestru în artă, iar în decembrie 2010, când Orchestra „Lăutarii” a împlinit 40 de ani – cel de artist al poporului. Nicolae Cibotaru este cunoscut publicului meloman prin mai multe şlagăre lansate de el: „Floarea înfloreşte o dată”, „Teiule, frunză rotată”, „Azi e nuntă-n sat la noi”, „Dorul tot mă duce-n sat”, „La casa cu grinzi bătrâne”, „Ce-ai făcut, mândro, cu mine”, „Am rămas flăcău bătrân”, „Of, of, dorule greu”, „Omagiu lui Nicolae Sulac” sunt doar câteva dintre acestea. În paralel cu formaţia „Lăutarii”, a activat în Orchestra de muzică populară a Ministerului Afacerilor Interne „Plai moldovenesc”, dirijată de maestrul Vladimir Serbuşcă.

http://www.timpul.md/articol/nicolae-cibotaru-sunt-mereu-cu-gandul-la-cantec–29261.html

ofra-haza-imagenes-cantante-09519 noiembrie 1957 s-a născut — Ofra Haza, cântăreață de muzică pop. De la vârsta de 12 ani a cântat în grupul Hatikva, cu care a avut o serie de premii naționale de muzică. În 1980 a înregistrat primul album solo „Al Ahavot Shelanu”. În 1980-1983 de patru ori la rând a fost recunoscută ca cea mai bună cântăreță al Israelului. La concursul Eurovision 1983, a ocupat locul 2 cu piesa „Hi” („Alive”). În anul 1989 a primit titlul de „Cântăreața anului” la Premiile Tigra și New Music Award pentru cel mai bun album al anului („Shaday”), iar în 1990 World Music Award a desemnat-o ca cea mai bună cântăreață din Israel. În 1992, albumul „Kirya” a fost nominalizat pentru  premiul Grammy.

https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A5%D0%B0%D0%B7%D0%B0,_%D0%9E%D1%84%D1%80%D0%B0

 

 

Elaborat de Marina Sandu

Anunțuri
Galerie

Omagiații săptămânii

2241b0943ac34de48ca768ce100c343113 Februarie 1945 – s-a născut King Floyd, cântăreţ şi compozitor american. Piesa lui King „Groove Me” a depășit graficul Statele Unite ale Americii R & B și a ajuns la locul 6 în Billboard Hot 100 și a mers la # 41 în Marea Britanie. Acest disc a fost vândut peste un milion de exemplare. În decembrie 1970  a primit un disc de aur acordat de către R.I.A.A.

https://en.wikipedia.org/wiki/King_Floyd

judy_cheeks_thistime-164361

 

 

 

 

 

 

13 februarie 1954 – s-a născut Judy Cheeks, cântăreaţă şi compozitoare americană. În 1978, ea a înregistrat „Mellow Lovin „, care a devenit un hit internațional și a ajuns la # 10 pe Play diagramă Hot Dance Club.

https://en.wikipedia.org/wiki/Judy_Cheeks

 

       

              gil-dobrica 14 februarie 1946 – s-a născut Gil Dobrică, solist vocal de muzică pop-rock, blues, soul și rhytm  din România. A avut în repertoriul său melodii proprii și preluări după piese celebre semnate Ray Charles.Au mai fost și alți artiști de gen, de unde a preluat piese, printre care John Denver, a cărui piesă intitulată „Country roads” („Drumuri de țară” – modificată în „Hai acasă”). Aceasta a devenit cea mai cunoscută melodie din cariera lui Gil Dobrică.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gil_Dobric%C4%83; http://www.versuri.ro/versuri/lefk_gil-dobrica-hai-acasa.html.

maxresdefault

15 februarie 1944 – s-a născut solista de operă Eugenia Moldoveanu. Soprana a participat la multe concerte și concursuri.
În 1968 i s-a oferit Premiul I la concursul de la Sofia, iar  în anul 1973 Marele premiu la concursul Madama Butterfly, Tokyo. Mai târziu
și Ordinul național Steaua României în grad de Ofițer.

          https://ro.wikipedia.org /wiki/Eugenia_Moldoveanu.

harold-arlen

15 februarie 1905 – s-a născut Harold Arlen, compozitor şi cântăreţ american de muzică populară. A scris peste 500 de cântece, dintre care un număr mare  au devenit cunoscute în întreaga lume. Piesa „Over the Rainbow” a fost votată No. 1 a secolului XX de către Asociația Industriei de înregistrare ale Americii (RIAA) și Fondul Național pentru Arte (AEN).

https://en.wikipedia.org/wiki/Harold_Arlen.

iosif-sava

15 februarie – s-a născut Iosif Sava, muzicolog român, realizator de emisiuni radio și de televiziune. În afară de interpretarea muzicii, a fost pasionat și de comentarea fenomenului muzical. Numele lui Iosif Sava a fost atribuit unei piațete de lângă Universitatea Națională de Muzică București, unde a fost amplasat un bust al cunoscutului muzicolog. Iosif Sava a fost distins cu o serie întreagă de premii, între care Premiul Academiei Române, șase premii ale UCMR, patru premii ale Asociației Profesioniștilor de Televiziune din România, Premiul Colegiului Criticilor Muzicali (1980); premiul Revistei Actualitatea muzicală; Premiul I (1981) și Premiul pentru activitatea deosebită de critic muzical (1983) la Festivalul Național „Cântarea României”. În 1996 a primit Premiul Centrului Internațional Ecumenic pentru Dialog Spiritual „Pamfil Șeicaru”. 

https://ro.wikipedia.org/wiki/Iosif_Sava

11-premii

16 februarie 1933 – S-a născut Octavian Lazăr Cosma, muzicolog, membru al American Musicological Society. A obținut doctoratul în muzicologie în 1972, la Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj. În prezent Octavian Lazăr Cosma este doctor honoris causa al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” și al Universității de Arte „George Enescu” din Iași. Este membru al American Musicological Society. A primit numeroase premii și distincții, între care Premiul Academiei Române, Premii ale Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și decorații ale statului român. Este cetățean de onoare al municipiului Blaj și al comunei natale.

https://www.google.md/?gws_rd=ssl#q=octavian+lazar+cosma.

41guaz6dztl

 16 februarie 1896 – s-a născut Alexander Brailowsky, pianist american de origine rusă. Brailowsky s-a născut la Kiev într-o familie de evrei, a studiat pianul cu tatăl său, un pianist profesionist. El a programat toate 160 de piese pentru pian de Chopin Frédéric pentru a juca într-o serie de șase concerte. A urmat apoi un turneu mondial de mare succes. Debutul american a lui Brailowsky a fost la Aeolian Hall din New York City în 1924.

https://en.wikipedia.or/wiki/Alexander_Brailowsky

.

         

4550_118983220197

17 februarie 1653 – s-a născut Arcangelo Corelli, compozitor, violonist, pedagog şi dirijor italian. Corelli a studiat muzica sub îndrumarea unui preot din orașul învecinat Faenza și apoi la Lugo. A fost angajat ca violonist pentru oratoriile din biserica San Giovanni dei Fiorentini, precum și din biserica San Luigi dei Francesi. În 1687 Corelli a condus festivalul muzical pentru regina Cristina a Suediei. A compus 48 de trio sonatas, 12 sonate pentru vioară și basso continuo și 12 concerti grossi.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Arcangelo_Corelli

ioana-radu

                      

17 februarie 1917 – s-a născut cîntăreaţa Ioana Radu, interpretă de romanţe şi muzică populară. Prima oară cînta la Radio pe 30 aprilie 1939, cu numele Jana Radu și acompaniată de Ansamblul „Serenada”. Melodiile pe care le-a interpretat au fost „Pădure și iar pădure”, „De cine dorul se leagă” și „Dorule”. A participat la mai multe ediții ale Festivalului național de romanțe „Crizantema de Aur”, de la Târgoviște, și a făcut parte din juriul Festivalului-concurs „Maria Tănase” de la Craiova încă de la prima ediție (1969). A fost distinsă cu titlurile Artist emerit (1957) și Artist al poporului (1964). Prin Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, solistei lirice Ioana Radu i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Română „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”. În anul 1968 i se acordă medalia Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a, pentru bogata sa activitate de solistă de muzică populară și romanțe.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ioana_Radu

250px-doru_popovici

17 februarie 1932 – s-a născut Doru Popovici, compozitor şi muzicolog. A studiat la Conservatoarele din Timișoara și București. Creația sa muzicală cuprinde o arie largă de genuri (muzică simfonică, de teatru, de operă, instrumentală, vocală, corală), dar din anii 1960 se focalizează cu precădere asupra muzicii de cameră. Cu toate acestea, lucrările pentru ansambluri restrânse se construiesc deopotrivă pe spații muzicale ample, cu sufluri melodice lungi, ca expresie a lirismului caracteristic pieselor lui. Sursele melodicii se înscriu atât în muzica veche – cea a renașterii europene sau monodia bizantină , cât și în modernismul secolului XX. În prezent Doru Popovici este profesor de istorie a muzicii la Universitatea „Spiru Haret” și se preocupă cu organizarea evenimentelor muzicale ce au ca scop promovarea tinerilor.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Doru_Popovici.

pee_wee_king_1944

18 februarie 1914 – s-a născut Pee Wee King (Julius Frank Kuczynski), acordeonist, violonist, compozitor şi şef de orchestră american. El a învățat să joace la vioara de la tatăl său, care era un muzician profesionist de polka. Alaturându-se producătorilor Randall Franks și Alan Autry pentru Heat of the Night, CD-ul Timpul de Crăciun a lui Comin și spectacolul „Jingle Bells” au fost lansate cele mai populare versiuni de Crăciun din 1991 și 1992, pe Sonlite și MGM / UA .

https://en.wikipedia.org/wiki/Pee_Wee_King

5602355

18 februarie 1933 – s-a născut Yoko Ono Lennon, cîntăreaţă japoneză, soţia lui John Lennon („Beatles”). În 1953, s-a înscris la Colegiul „Sarah Lawrence” din America, a studiat literatura și muzica, intenționînd să devină o cântăreață de operă. La una dintre primele ei expoziții în Londra a facut cunoștință cu viitorul soț John Lennon. Mai tîrziu , împreună cu el, Yoko a participat la înregistrarea unor cântece ale The Beatles ( «Revolution 9», «Zi de naștere», «Continuă Povestea lui Bungalow Bill»). Cel mai recent album al anilor 1980 – «Starpeace», a devenit cel mai de succes album, iar hitul «Hell în Paradis» a ajuns la # 16 în topurile din SUA și # 26 în Billboard Hot 100. În susținerea acestui album a fost realizat tur al Europei de Est.

https://en.wikipedia.org/wiki/Yoko_Ono

boccherini

19 februarie 1743 – s-a născut Luigi Boccherini, violoncelist şi compozitor Italian. Deja în cei 13 ani ca violoncelist Boccherini a susținut concerte în orașul său natal Lucca, iar mai târziu, el a jucat în orchestra Teatrului Municipal. Primul loc în creația sa a ocupat muzica instrumentală (aproximativ 450 de bucăți). Muzica lui Boccherini a influențat muzica clasică vieneză, inclusiv pe Mozart.
Simple, uneori, melodii melancolice, melodioase ale lui Boccherini, abilitățile tehnice, geniale a adus compozitorului o popularitate în timpul vieții sale.

https://en.wikipedia.org/wiki/Luigi_Boccherini

pedrell

19 februarie 1841 – s-a născut Felipe Pedrell, compozitor, muzicolog, folclorist și fondator al şcolii naţionale muzicale spaniole. El a studiat la Barcelona, Roma și Paris.
Este autorul mai multor opere ( „The Last of abenserrahov”, 1874; „Quasimodo”, 1875 ; „Cleopatra”, 1878, etc.), poemul simfonic „Vocea Munților” (1877), „Noaptea în Spania” (1873), lucrări vocale „Sf. Teresa” versete și altele.
Pedrell a devenit primul compozitor din Catalonia, care vine în contact cu muzica modernă europeană și promoveză în mod activ activitatea lui Wagner. Împreună cu el propagă muzica spaniolă veche, inclusiv cea populară.

https://es.wikipedia.org/wiki/Felipe_Pedrell

tumblr_o0saooql0n1ubusn1o1_1280

19 februarie 1951 – s-a născut Alan Merrill, vocalist şi basist britanic (Arrows). A început cariera sa în New York City la vîrsta de 14 ani, atunci când a jucat în Greenwich Village „Cafe Wha?” cu formațiile Caleidoscop , The Rayne și Watertower de Vest. La începutul anilor 1970, Merrill a fost primul care obține statutul de star pop în Japonia. El este solistul și coautorul primei versiuni a piesei care a fost lansată vreodată „I Love Rock ‘n’ roll” de Arrows în 1975. Merrill cel mai bine este cunoscut ca vocalist și compozitor, de asemenea, cântă la chitară, bas chitara și clape.

https://en.wikipedia.org/wiki/Alan_Merrill

Elaborat de  Marina Sandu

Galerie

Vasile Zagorschi – 90 ani de la naștere

2a928ed6708fb3ab4bd68551844ca758_399_200

Vasile Zagorschi (n.27 februarie 1926, satul Șevcenko-Chilia, judeâul Ismail – d.1 octombrie 2003) – compozitor, pianist și pedagog din Republica Moldova.

Scan10031Bessarabia, M., 19030003

 

Vasile Zagorschi: compozitor = Василе Загорский: композитор / Gleb Ceaicovschi-Mereşanu // Compozitori şi Muzicologi din Moldova:  Lexicon biobibliografic = Композиторы и музыковеды Молдовы: Библиографический справочник. – Ch. : Universitas, 1992. – P. 106-109.

Bessarabia, M., 1903Bessarabia, M., 19030001

 

Василе Загорский : Основные произведения Василя Загорского. – Кишинев : „Тимпул”, 1970. – буклет.

Bessarabia, M., 19030005

Клетинич, Евгений СамойловичТворчество В. Загорского [Carte tipărită] / Е. Клетинич . ─ Москва : Советский композитор, 1976. – 120 p. : il., not.
Bessarabia, M., 19030004
Compozitorului şi profesorului Vasile Zagorschi. In memoriam . Vol. 2. ─ [sl]: . ─ [sn]: , 2011. – 204 p. : fotogr., note, portr.

În: Cercetări de muzicologie. Vol. 2 / alcăt. şi red. şt. : Vladimir Axionov; Ministerul Culturii al Republicii Moldova ; Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din Moldova . ─ Chișinău: Cartea Moldovei, 2011. –  vol. 2

06

Zagorschi, Vasile. Studiu expromt: pentru pian / Vasile Zagorschi. – Chişinău: Ed. de Stat a Moldovei. – 1957. – 12p.

07

Zagorschi, V. Cântec de leagăn : pentru pian / Vasile Zagorschi. – Chișinău : Ed. de Stat a Moldovei. – 1958. – 8 p.

08

Загорский, В. Соната : для фортепиано / Василе Загорский. – Кишинёв: Картя Молдовеняскэ, 1962. – 40 с.

09

Загорский, В.  Новелла для фортепиано / Василе Загорский. – Кишинёв: Картя Молдовеняскэ, 1965. – 16 с.

10

Загорский, В.  Три пьесы = Three pieces : для большого симфонического оркестра / Василе Загорский. – Москва: Музыка, 1966. – 92 с.

11

Загорский, В. Бурлеска : для фортепиано = pentru pian / Василе Загорский. – Кишинёв: Картя Молдовеняскэ, 1962. – 16 с.

12

Загорский, В. Танец детей : из балета „Рассвет” : для духового оркестра / Василе Загорский; инструментовка Н. Маевского. – Кишинёв: Картя Молдовеняскэ, 1968. – 12 с.

13

Zagorschi, V. Norii = Облака : Cinci coruri (a cappella) / Василе Загорский; vers. de V. Tulnic; text rus de K. Semenovski. – Chișinău: Cartea Moldovenească, 1968. – 36 с.

14

Загорский, В.  Сюита : для гобоя и фортепиано / Василе Загорский. – Москва: Музыка, 1983. – 19 с.

15

Vasile Zagorschi. Sonata-fantezie = Соната-фантазия : для фортепиано [Muzică tipărită] : Pentru pian / Vasile Zagorschi; ed. îngrij. de Inna Hatipova . ─ Chişinău : Grafema Libris, 2011. – 36 p. : note muz., portr.

SSL24847

SSL24865 SSL24850SSL24851SSL24854

1

ZAGORSCHI, Vasile. Рапсодия. Фантазия Nr. 2. Диафония / В. Загорский ; Исполн. : Александр Палей, фп.; Софья Пропищан, скрипка; акомп. : Камерный оркестр, дир. Александр Самоилэ . ─ Ленинград : Мелодия, 1990. – 1 disc de vinil 33 rot. / min.

 

 

 

 

 

 

 

Mihai Dolgan in memoriam

7201_273207_img1

Scan10025

Scan10021

Dolgan, Mihai. Taina vieţii mele = Тайна жизни моей / Mihai Dolgan. – Ch.: Presstar, 2007. – 408 p., il. – (Colecţia „Augurii”). – Text: ro, ru.

Scan10028Scan10029

Scan10027

Scan10026Scan10024

Scan10023Scan10022

 

 

Scan10001Scan10002

Mihai Dolgan : N-am ştiut că sunt şi critic literar // Roibu, Nicolae. Să vă spun ce-am mai aflat : Întâmplări cu personalităţi din Republica Moldova. – Ch., 2000. – P. 120.

 

Scan10011

Mihai Dolgan (1942 – 2008) : Date biografice // Calendarul Naţional 2012 / Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. – Ch., 2011. – P. 108-109.

Scan10009Scan10010

Scan10012

Mihai Dolgan : Date biografice // Calendarul Naţional 2002 / Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. – Ch., 2002. – P. 97-98.

Scan10013Scan10014

Scan1

Dolgan, M. Dragostea dintâi : „Îmi şopteşte inima…” : [Pentru două voci fără acomp.] / Muz.: M. Dolgan; Vers.: A. Strâmbeanu. – Ch.: Timpul, 1975. – 4 p. – Text în grafie chirilică.

Scan10003Scan10004

Dolgan, M. Pasăre în zbor : „Iar mă prinde cântecul…” : [Pentru voce şi pian] / Muz.: M. Dolgan; Vers.: A. Strâmbeanu // Cântecul moldovenesc de estradă – 81. – Ch., 1982. – P. 15-19. – Text în grafie chirilică.

Scan10005Scan10006

Dolgan, M. Singuri : „Eram elevi, plecam la mure…” : [Pentru voce şi pian] / Muz.: M. Dolgan; Vers.: Gr. Vieru // Cântecul moldovenesc de estradă – 83. – Ch., 1984. – P. 61-64. – Text în grafie chirilică.

Scan10007Scan10008

Dolgan, M. Nu pleca : „Dulciule, aş fi crezut că moare lumea…” : [Pentru voce şi pian] / Muz.: M. Dolgan; Vers.: Gr. Vieru // Cântecul moldovenesc de estradă – 84. – Ch., 1985. – P. 56-59. – Text în grafie chirilică.

Scan10017

Cântece pe versuri de Simion Ghimpu – S.l.: S.n., S.a. – 2 CD.

Din conţ.: Dolgan, Mihai. Lacrima / interp.: Olga Sorochin; Zorii contemporani / interp.: form. ”Contemporanul”. Ce rost are / interp.: form. „Contemporanul”. Sufletul / interp.: Radu Dolgan.

Scan10018Scan10019

Scan10015Scan10016

Top Moldova : Din colecţie. – Chişinău : PoliDisc, 2000. – 1 CD.

Din conţ.: Dolgan, Mihai. De ce plâng chitarele? / interp.: form. „Noroc”. Cântă un artist / interp.: Radu Dolgan.

IMG_6177Scan6

Контемпоранул : [Концерт] / исполн.: молд. ВИА „Контемпоранул”, худ. рук.: М. Долган. – [М.] : Мелодия, 1978. – 1 грп.: 33 об/мин, стерео, 30 см.

IMG_6179Scan4

Контемпоранул = Contemporanul : [Концерт] / исполн.: ВИА „Контемпоранул”, худ. рук.: М. Долган. – [М.] : Мелодия, 1981. – 1 грп.: 33 об/мин, стерео, 30 см.

IMG_6187Scan5

Карнавал : [Концерт] / исполн.: ВИА „Контемпоранул”, худ. рук.: М. Долган. – [М.] : Мелодия, 1983. – 1 грп.: 33 об/мин, стерео, 30 см.

IMG_6185Scan3

Любимые мелодии = Melodii preferate : [Концерт]. – [М.] : Мелодия, 1988. – 1 грп.: 33 об/мин, стерео, 30 см.

Din conţ.: Dolgan, M. Chişinăul meu cel mic / vers.: D. Matcovschi; interp.: Oxana şi Georgeta Ciorici, form. „Contemporanul”. Bade Petre / vers.: D. Matcovschi; interp.: Lidia Botezatu, form. „Contemporanul”. Satele moldoveneşti / vers.: D. Matcovschi; interp.: Oxana şi Georgeta Ciorici, form. „Contemporanul”.

IMG_6175Scan2

Melodii preferate = Любимые мелодии : Nr. 2 : [Concert]. – [М.] : Мелодия, 1989. – 1 disc: 33 rot/min, stereo, 30 cm.

Din conţ.: Ritmuri de primăvară / muz.: R. Vodă; vers.: G. Vodă; interp.: Ricu Vodă, form. „Noroc”, conduc.: Mihai Dolgan. Cele fete moldovene / muz.: M. Dolgan; vers.: D. Matcovschi; interp.: Oxana şi Georgeta Ciorici, form. „Noroc”, conduc.: Mihai Dolgan. Omul de peatră / muz.: M. Dolgan; vers.: Romanciuc; interp.: Ricu Vodă, form. „Noroc”, conduc.: Mihai Dolgan.

IMG_6173Scan8

Melodii preferate = Любимые мелодии : Nr. 3 : [Concert]. – [М.] : Мелодия, 1989. – 1 disc: 33 rot/min, stereo, 30 cm.

Din conţ.: Înveşniceşte-mă / muz.: M. Dolgan; vers.: D. Matcovschi; interp.: Gheorghe Ţopa, form. „Noroc”, conduc.: Mihai Dolgan. Toamnele / muz.: A. Bivol; vers.: D. Matcovschi; interp.: Mihai Dolgan, form. „Contemporanul”, conduc.: Mihai Dolgan. Femeie frumoasă / muz.: M. Dolgan; vers.: Gr. Vieru; interp: Ricu Vodă, form. „Noroc”, conduc.: Mihai Dolgan.

DSC04254pScan7

Молдавский сувенир : [Концерт]. – [М.] : Мелодия, 1977. – 2 грп.: 33 об/мин, стерео, 30 см.

Din conț.: Monument. Primăvara / muz.: M. Dolgan; vers.: A. Strâmbeanu; interp.: for. „Contemporanul”, conduc.: Mihai Dolgan. Тебя все нет / муз.: Ион и Петря Теодорович; сл.: М. Еминеску; рус. текст: Э. Александрова; исполн.: И. Суручану, ВИА „Контемпоранул”, худ. рук. М. Долган.

IMG_6181

Ротару, София. Только тебе / исполн.: София Ротару, ВИА „Червона рута”, рук.: А. Евдокименко. – [М.] : Мелодия, 1980. – 1 грп.: 33 об/мин, стерео, 30 см.

Din conț.: Ioane, Ioane : cântec popular mold. / prelucr.: M. Dolgan. Primăvara / muz.: M. Dolgan; vers.: A. Strâmbeanu.

Achiziții de la Editura MediaMusica

Scan2

Mozart, Wolfgang Amadeus; Beres, Melinda. Serenada : in mi bemoil major KV 375 : Prelucr. pentru cvintet de coarde a Serenadei pentru opt instrum. de suflat / Wolfgang Amadeus Mozart, Melinda Beres. – Partitură și știme. – Cluj-Napoca: MediaMusica, 2011. – 74 p., 5 știme.

 

Scan1

Marcu, Șerban. Orfeuridice : Balet pentru cor și ans. cameral / Șerban Marcu; vers.: Elena Maria Șorban. – Partitură și știme. – Cluj-Napoca : MediaMusica, 2011. – 36 p., 9 știme.

 

Scan3

Rîpă, Constantin. Mirabila Sământă : Oratoriu pentru soprană, tenor, recitator, cor mixt și orch. / Constantin Rîpă; vers.: Lucian Blaga. – Partitura generală, partitura corală, știme. –  Cluj-Napoca: MediaMusica, S.a. – 86 p., partitura corală (40 p.), 30 știme.

 

Scan4

Feraru, Tudor. Lira lui Orfeu : Poem coreografic : pentru ans. Instrum. cameral / Tudor Feraru. – Partitură și știme. – Cluj-Napoca: MediaMusica, 2011. – 72 p., 10 știme.

 

Scan5

Pop, Ciprian Gabriel. Klarinetix : pentru clarinet și muzică electronică / Ciprian Gabriel Popo. – Cluj-Napoca: Mediamuzica, 2011. – 10 p. + 1 CD.

 

Scan6

Metea, Răzvan. Skizo-folk : pentru clarinet și muzică electronică / Răzvan Metea. – Cluj-Napoca: Mediamuzica, 2011. – 9 p. + 1 CD.

 

Scan7

Bence-Muk, Cristian. Golem : pentru clarinet, pian și muzică electronică / Cristian Bence-Muk. – Cluj-Napoca: Mediamuzica, 2011. – 27 p., 1 știmă (12 p.) + 1 CD.

 

Scan10023

Rîpă, Constantin. Liturghia de concert : Pentru cor mixt / Constantin Rîpă. – Cluj-Napoca: MediaMusica, 2010. – 56 p.

 

Scan10021Scan10022

Philippi, Ursula. Trei piese de orgă : Tudor Ciortea, Hans Peter Turk, Dan Voiculescu / Ursula Philippi. – Cluj-Napoca : MediaMusica, 2011. – 43 p.

 

Scan10024 Scan10025

Philippi, Ursula. Prelucrări de corale pentru orgă : Hermann Bonicke, Hans Peter Turk / Ursula Philippi. – Cluj-Napoca : MediaMusica, 2011. – 47 p.

 

Scan10019Scan10020

Herman, Vasile. Coruri : [Pentru cor mixt fără acomp.] / Vasile Herman. – Cluj-Napoca: MediaMusica, 2009. – 37 p.

 

Scan10026

Goilă, Ioan. Manualul clarinetistului : Studiul gamelor. Studiul arpegiilor. Exerciții cromatice / Ioan Goilă. – Cluj-Napoca : MediaMusica, S.a. – 198 p.

 

Scan8

Marcu, Șerban. Cinci studii : pentru clarinet solo / Șerban Marcu. – Cluj-Napoca: Mediamuzica, 2011. – 8 p.

 

Scan10005

Rîpă, Constantin; Nedelcuț, Nelida. Solfegiu pentru toți : Manual complet de învățare a citirii muzicale. Vol. 1 / Constantin Rîpă, Nelida Nedelcuț. – Cluj-Napoca: MediaMusica, 2002. – 176 p.

 

Scan10004

Rîpă, Constantin; Nedelcuț, Nelida. Solfegiu pentru toți : Manual complet de învățare a citirii muzicale. Vol. 2 / Constantin Rîpă, Nelida Nedelcuț. – Cluj-Napoca: MediaMusica, 2002. – 230 p.

 

Scan10006

Rîpă, Constantin; Nedelcuț, Nelida. Solfeggios for everybody. Book 1 / Constantin Rîpă, Nelida Nedelcuț. – Cluj-Napoca: MediaMusica, 2007. – 174 p.

Achiziții muzică tipărită

Scan1Scan10001

Din vremuri străvechi = Из давних времен : Culegere de piese pentru pian / Selec. și îngrij.: Irina Stolear, Larisa Neaga. – Ch.: Pontos, 2011. – 92 p.

Scan10010Scan10007

Dascăl, Ion. Un neam, o viață, un destin : [Piese instrumentale și cântece pentru orch. de muzică populară] / Ion Dascăl. – Ch.: S.n., 2012. – 304 p.

Scan10008Scan10009

Колса, Михаил. Хоровые сочинения = Choral Works : [Pentru diverse formații corale] / Михаил Колса; муз. ред.: Теодор Згуряну; лит. ред.: Геннадий Соснин; перев.: Борис Мариан. – Ch.: S.n., 2012. – 136 р. – Text paral.: lb. engl., rusă.

Scan10017Scan10018

Колса, Михаил. Песни = Songs : Для голоса и ф.-п. / Михаил Колса; муз. ред.: Владимир Драгош; лит. ред.: Геннадий Соснин. – Ch.: S.n., 2012. – 102 p. – Text paral.: lb. engl., rusă.

Scan10003Scan10002

Trudov, Olga. Un colind pentru suflet : Cântece și poezii : [Pentru voce și simboluri de coarde] / Olga Trudov; red.: Veronica Pârlea-Conoval. – Ch.: S.n., 2012. – 52 p.

Scan10011Scan10013

Scan10012Scan10014

Scan10015Scan10016

Matcovschi, Vlad. Să cântăm, copii : Culegere de cântece pentru elevii cl. I-VIII / Vlad Matcovschi. – Ch.: S.n., 2012. – 158 p.

Constantin Rusnac – 65 ani de la naștere

rusnacBiblioteca Națională a Republicii Moldova

Asociația Culturală IDEAL

Cenaclul literar-artistic IDEAL

28 februarie, 2013      Orele 16:00

                   Prezintă

Seara de creație a compozitorului și poetului

Constantin RUSNAC,

maestru în artă,

laureat al Premiului de Stat,

Secretar General al CNRM pentru UNESCO

 Participă:

Scriitorii: acad. Mihai Cimpoi, Vitalie Răileanu, Alexe Rău, Claudia Partole, Ioan Mânăscurtă, Iurie Colesnic, Ion Cuzuioc

Compozitorii și interpreții: Ilie Văluță, Margareta Ivănuș, Silvia Goncear, Diana Văluță, Cristina Pintilie, Natalia Tanasiiciuc, Andrei Ștefăneț, Gicu Cimbir

Muzicienii: Vladimir Beleaev – compozitor, dr. Svetlana Badrajan – muzicolog

Actorii: Ninela Caranfil, Petrică Hadârcă

Moderator – poetul Vasile Căpățână

Manifestarea va avea loc în Sala de conferințe a Bibliotecii Naționale

În cadrul Cenaclului va avea loc vernisajul expoziției de muzică tipărită, discuri, cărți.

coruricuricul

Rusnac, Constantin. Coruri : [Pentru diverse formații corale] / Constantin Rusnac. – Ch.: S.n., 2013. – 208 p.

Scan10013Scan10014

Rusnac, Constantin. Romanțe : [38 de romanțe pentru voce, cor fără acomp.] / Constantin Rusnac. – Ch.: Tipogr. Centrală, 2007. – 104 p.

ave maria

Rusnac, Constantin. Ave Maria : „Ave Maria, ne închinăm…” : [Pentru cor mixt și pian] / Muz.: Constantin Rusnac; Vers.: Grigore Vieru. – Xerocopie. – 30 p.

ce seceta

Rusnac, C. Ce secetă, ce foc : [Pentru cor mixt cu solistă fără acomp.] / Muz.: C. Rusnac; Vers.: V. Alecsandri. – Xerocopie. – 6 p.

ghiocel

Rusnac, Constantin. Ghiocelul : „A ieșit un ghiocel…” : [Pentru cor fără acomp.] / Muz.: Constantin Rusnac; Vers.: Grigore Vieru. – Xerocopie. – 4 p.

privig

Rusnac, C. Privighetoarea : „Dimineața te trezește…” : [Pentru trei voci (soprană) fără acomp.] / Muz.: C. Rusnac; Vers.: V. Codiță. – Xerocopie. – 4 p.

satul

Rusnac, C. Satul : „E un stup cu mii de-albine…” : [Pentru trei voci (soprană) fără acomp.] / Muz.: C. Rusnac; Vers.: V. Codiță. – Xerocopie. – 4 p.

steaua limbii

Rusnac, Constantin. Steaua limbii noastre : „Cad din cer și vor cădea…” : [Pentru cor mixt fără acomp.] / Muz.: Constantin Rusnac; Vers.: Grigore Vieru. – Xerocopie. – 4 p.

tatal

Rusnac, Constantin. Tatăl nostru : [Pentru cor mixt fără acomp.] / Muz.: Constantin Rusnac. – Xerocopie. – 15 p.

Scan10012

Rusnac, Constantin. Sărbătoreasca : Poem despre Moldova : [Piesă concertantă pentru orch. de muz. populară] / Constantin Rusnac. – Ch.: Lit. artistică, 1983. – 76 p. – Text în grafie chirilică.

Scan10010

Rusnac, Constantin. Și cântă viorile = И скрипки поют : [Cântece de estradă pentru voce și pian] / Constantin Rusnac. – Ch.: Lit. artistică, 1985. – 148 p. – Text în grafie chirilică.

Scan10011

Rusnac, C. Piese folclorice : [Pentru taraf] / C. Rusnac. – Ch.: Lit. artistică, 1977. – 132 p. – Text în grafie chirilică.

Scan10008Scan10009

Rusnac, C. Patrie, de ziua ta : „Frumoasa mea Patrie, casă cu flori de lumini…” : Pentru voce și pian / Muz.: C. Rusnac; Vers.: G. Vodă // Tu, dragostea mea / Alcăt.: Constantin Rusnac. – Ch., 1983. – P. 3-9. – Text în grafie chirilică.

Scan10002

Constantin Rusnac : Biobibliografie / Bibl. Naț. a Rep. Moldova; alcăt.: Lilia Balan, Angela Juraveli; dir.: Alexe Rău. – Ch.: BNRM, 2006. – 152 p. – (Col. „Moldavica”).

Scan1

Rusnac, Constantin. [Piese instrumentale și cântece de estradă] / Constantin Rusnac. – [Ch.], S.n, S.a. – 2 CD (137 min. 22 s.).

Nor de etichete

%d blogeri au apreciat asta: