Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Posts tagged ‘romanțe’

Galerie

Gheorghe Neaga – urmaș al culturii muzicale autohtone românești

111Neaga Gheorghe s-a născut la 19 martie 1922, la București. Vilolonist, profesor și compozitor în familia compozitorului Ștefan Neaga. Studiază la Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică din București (1937-1940) cu Constantin C. Nottara și Sandu Albu (vioară), la Conservatorul „P.I. Ceaikovski” din Moscova (1942-1948) cu Constantin G. Mostras și Boris E. Kuznețov (vioară). În 1953-1958 studiază la Conservatorul „G. Musicescu” din Chișinău cu Nachmann Leib (compoziție), Leonid Gurov (compoziție, orchestrație), Solomon Löbel (forme muzicale, polifonie), Etlea Oxinoit (pian auxiliar). Mai tîrziu se perfecționează la Conservatorul „P.I. Ceaikovski” din Moscova (1949-1952) cu Lev M. Șeitlin (vioară). A fost violonist în orchestra Studioului de operă „K. Stanislavski” din Moscova (1942-1943); profesor de vioară la Școala medie de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1948-1949); solist în Orchestra de estradă din Moscova (1952); vilonist în Orchestra simfonică a Filarmonicii din Chișinău (1952-1955). În anii 1968-1971 a lucrat ca director artistic al formațiilor de muzică ale Radioteleviziunii din Chișinău; iar ca profesor de vioară la Conservatorul „G. Musicescu” din Chișinău din 1959; docent (1988) și profesor (1992). I s-a oferit diverse merite: Lucrător emerit al Culturii din Republica Moldova (1965); Maestru emerit al artei din RM (1979); Laureat al Premiului de Stat (1969). Membru al Uniunii Compozitorilor din Moldova (1957). Gheorghe Neaga în întreaga sa carieră a compus creații de scenă, vocal-simfonice, instrumentale de cameră, corale, de film. A colaborat cu: A. Mirocinik, N. Tatarinov, I. Josanu, Gh. Stahilevici, R. Glier, D. Oistrah, P. Poteza, N. Filipova, E. Ureche, A. Dailis. A înregistrat la Radio Chișinău creații de G. Verdi, E. Grieg, M. Ravel, Șt. Neaga, P. Rivilis, D. Fedov, A. Mulear, Gh. Neaga, S. Orfeev ș.a. Gheorghe Neaga a decedat la 24 noiembrie 2003, fiind înmormîntat la Dallas, SUA.

Opere alese:
Muzică de operă: Barbu Lăutaru, libretto de G. Dimitriu (1972);
Cantate, oratorii: Imn pentru pace (pentru cor bărbătesc și orchestră simfonică), (1967); Aurora, oratoriu pentru cor și orchestră simfonică (1970);
Simfonii: Prima simfonie (1958); Poemul „Danco” (1967); Concert pentru vioară și orhestră (1973);
Piese pentru vioară și pian: Sonata (1957);Cinci piese (1968);
Cântece, romanțe: Dor, Trei licurici, versuri G. Vieru (1964); Noi nu îmbătrânim nici odată, versuri V. Roșca (1969);
Muzică pentru film: Așteptați-ne la răsărit (1963).

Din fondul Serviciului Audiovideoteca  a BNRM:

neaga1Gheorghe Neaga: Bibliografie / Biblioteca Națională a Republicii Moldova; Alcăt.: Cezara Neagu, Lilia Balan. – Chișinău, 2001.

 

 

 

 

 

 

Scan10031Gheorghe Neaga: compozitor = Георгий Няга: композитор / Gleb Ceaicovschi-Mereşanu // Compozitori şi Muzicologi din Moldova:  Lexicon biobibliografic = Композиторы и музыковеды Молдовы: Библиографический справочник. – Ch. : Universitas, 1992. – P. 68-71.

 

 

 

 

 

neaga2aСтоляр, З. Георгий Няга. – Москва: Сов. Композитор, 1959. – (Молодые композиторы Совецково Cоюза).

 

 

 

 

 

 

 

neaga1aСтоляр, З. Георгий Няга: – Кишинэу: карте молдовенеаскэ, 1973. – (Композиторы Совецкой Молдавии).

 

 

 

 

 

 

 

neaga9 (4)Няга, Георгий. Piesă de concert = Концертная пьеса: Pentru vioară și pian. – Chișinău: Cartea moldovenească, 1969.

 

 

 

 

 

 

neaga9 (2)Няга, Георгий. Piese pentru vioară = Пьесы для скрипки / cuv. Înainte de Efim Tkaci. – Chișinău: Cartea moldovenească, 1972.

 

 

 

 

 

 

neaga9 (1) Sub roșie stea. Cântece pionerești: pentru voce și pian / alcăt.: L. Berov. – Chișinău: Cartea moldovenească, 1962. – 184 p.

Din conț.: Cocert de noapte: „Se lasă-amurgul pe colină…”; „Hop, hop!”: ” Colo-n zariște, în grâu…” / Vers. de Gr. Vieru. – P. 123- 133.

 

 

 

 

neaga9 (3)Piese pentru pian / Alcăt.: V. Levinzon, S. Covalenco.  – Chișinău: Lit. Artistică, 1988. – 112p.

Din conț.:Dans lent. Studiu de concert.

 

 

 

 

 

neaga6neaga6a

Сюита: Для камерного оркестра. Сюита: для cтрунного оркестра  / Исполн.: Камерный орк. Молдавского Телевидиния и Радио,  дир.:  А.Гершфельд // Камерный оркестр Молдавского Телевидиния и Радио. – M.: Melodia, 1978 – 1 disc de vinil 33 rot. / min.

neaga7neaga7a

Зориле/ Исполн.: В. Михневич – голос, молдавская хоровая капелла”Доина”, худ. рук. В. Гарштя // „Доина”,  молдавская хоровая капелла. – M.: Meлодиа, 1978 – 1 disc de vinil 33 rot./ min.

neaga8neaga8a

Концерт: для струных / Исполн.: Камерный оркестр Молдавсково Телевидиния и Радио, дир.: А. Гершфельд // Камерный оркестр Молдавсково Телевидиния и Радио. – M.: Meлодиа, 1980. 1 disc de vinil 33 rot. / min.

neaga4neaga4a

Zorile: Poem vocal-simfonic, P.1 / Vers. de Gh. Dimitriu; Interp.: Corul și Orch. Radioteleviziunii Moldovenești, dir.: E. Macale // Arta muzicală a Moldovei. – M.: Meлодиа, S.a – 1 disc de vinil 33 rot. / min.

https://bibliomusic.wordpress.com/2015/03/19/gheorghe-neaga-violonist-profesor-si-compozitor/

http://www.moldovenii.md/md/people/61

Elaborat de Marina Sandu

Galerie

Omagiații săptămânii

2241b0943ac34de48ca768ce100c343113 Februarie 1945 – s-a născut King Floyd, cântăreţ şi compozitor american. Piesa lui King „Groove Me” a depășit graficul Statele Unite ale Americii R & B și a ajuns la locul 6 în Billboard Hot 100 și a mers la # 41 în Marea Britanie. Acest disc a fost vândut peste un milion de exemplare. În decembrie 1970  a primit un disc de aur acordat de către R.I.A.A.

https://en.wikipedia.org/wiki/King_Floyd

judy_cheeks_thistime-164361

 

 

 

 

 

 

13 februarie 1954 – s-a născut Judy Cheeks, cântăreaţă şi compozitoare americană. În 1978, ea a înregistrat „Mellow Lovin „, care a devenit un hit internațional și a ajuns la # 10 pe Play diagramă Hot Dance Club.

https://en.wikipedia.org/wiki/Judy_Cheeks

 

       

              gil-dobrica 14 februarie 1946 – s-a născut Gil Dobrică, solist vocal de muzică pop-rock, blues, soul și rhytm  din România. A avut în repertoriul său melodii proprii și preluări după piese celebre semnate Ray Charles.Au mai fost și alți artiști de gen, de unde a preluat piese, printre care John Denver, a cărui piesă intitulată „Country roads” („Drumuri de țară” – modificată în „Hai acasă”). Aceasta a devenit cea mai cunoscută melodie din cariera lui Gil Dobrică.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Gil_Dobric%C4%83; http://www.versuri.ro/versuri/lefk_gil-dobrica-hai-acasa.html.

maxresdefault

15 februarie 1944 – s-a născut solista de operă Eugenia Moldoveanu. Soprana a participat la multe concerte și concursuri.
În 1968 i s-a oferit Premiul I la concursul de la Sofia, iar  în anul 1973 Marele premiu la concursul Madama Butterfly, Tokyo. Mai târziu
și Ordinul național Steaua României în grad de Ofițer.

          https://ro.wikipedia.org /wiki/Eugenia_Moldoveanu.

harold-arlen

15 februarie 1905 – s-a născut Harold Arlen, compozitor şi cântăreţ american de muzică populară. A scris peste 500 de cântece, dintre care un număr mare  au devenit cunoscute în întreaga lume. Piesa „Over the Rainbow” a fost votată No. 1 a secolului XX de către Asociația Industriei de înregistrare ale Americii (RIAA) și Fondul Național pentru Arte (AEN).

https://en.wikipedia.org/wiki/Harold_Arlen.

iosif-sava

15 februarie – s-a născut Iosif Sava, muzicolog român, realizator de emisiuni radio și de televiziune. În afară de interpretarea muzicii, a fost pasionat și de comentarea fenomenului muzical. Numele lui Iosif Sava a fost atribuit unei piațete de lângă Universitatea Națională de Muzică București, unde a fost amplasat un bust al cunoscutului muzicolog. Iosif Sava a fost distins cu o serie întreagă de premii, între care Premiul Academiei Române, șase premii ale UCMR, patru premii ale Asociației Profesioniștilor de Televiziune din România, Premiul Colegiului Criticilor Muzicali (1980); premiul Revistei Actualitatea muzicală; Premiul I (1981) și Premiul pentru activitatea deosebită de critic muzical (1983) la Festivalul Național „Cântarea României”. În 1996 a primit Premiul Centrului Internațional Ecumenic pentru Dialog Spiritual „Pamfil Șeicaru”. 

https://ro.wikipedia.org/wiki/Iosif_Sava

11-premii

16 februarie 1933 – S-a născut Octavian Lazăr Cosma, muzicolog, membru al American Musicological Society. A obținut doctoratul în muzicologie în 1972, la Conservatorul de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj. În prezent Octavian Lazăr Cosma este doctor honoris causa al Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” și al Universității de Arte „George Enescu” din Iași. Este membru al American Musicological Society. A primit numeroase premii și distincții, între care Premiul Academiei Române, Premii ale Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și decorații ale statului român. Este cetățean de onoare al municipiului Blaj și al comunei natale.

https://www.google.md/?gws_rd=ssl#q=octavian+lazar+cosma.

41guaz6dztl

 16 februarie 1896 – s-a născut Alexander Brailowsky, pianist american de origine rusă. Brailowsky s-a născut la Kiev într-o familie de evrei, a studiat pianul cu tatăl său, un pianist profesionist. El a programat toate 160 de piese pentru pian de Chopin Frédéric pentru a juca într-o serie de șase concerte. A urmat apoi un turneu mondial de mare succes. Debutul american a lui Brailowsky a fost la Aeolian Hall din New York City în 1924.

https://en.wikipedia.or/wiki/Alexander_Brailowsky

.

         

4550_118983220197

17 februarie 1653 – s-a născut Arcangelo Corelli, compozitor, violonist, pedagog şi dirijor italian. Corelli a studiat muzica sub îndrumarea unui preot din orașul învecinat Faenza și apoi la Lugo. A fost angajat ca violonist pentru oratoriile din biserica San Giovanni dei Fiorentini, precum și din biserica San Luigi dei Francesi. În 1687 Corelli a condus festivalul muzical pentru regina Cristina a Suediei. A compus 48 de trio sonatas, 12 sonate pentru vioară și basso continuo și 12 concerti grossi.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Arcangelo_Corelli

ioana-radu

                      

17 februarie 1917 – s-a născut cîntăreaţa Ioana Radu, interpretă de romanţe şi muzică populară. Prima oară cînta la Radio pe 30 aprilie 1939, cu numele Jana Radu și acompaniată de Ansamblul „Serenada”. Melodiile pe care le-a interpretat au fost „Pădure și iar pădure”, „De cine dorul se leagă” și „Dorule”. A participat la mai multe ediții ale Festivalului național de romanțe „Crizantema de Aur”, de la Târgoviște, și a făcut parte din juriul Festivalului-concurs „Maria Tănase” de la Craiova încă de la prima ediție (1969). A fost distinsă cu titlurile Artist emerit (1957) și Artist al poporului (1964). Prin Decretul nr. 3 din 13 ianuarie 1964 al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române, solistei lirice Ioana Radu i s-a acordat titlul de Artist al Poporului din Republica Populară Română „pentru merite deosebite în activitatea desfășurată în domeniul teatrului, muzicii și artelor plastice”. În anul 1968 i se acordă medalia Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a, pentru bogata sa activitate de solistă de muzică populară și romanțe.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ioana_Radu

250px-doru_popovici

17 februarie 1932 – s-a născut Doru Popovici, compozitor şi muzicolog. A studiat la Conservatoarele din Timișoara și București. Creația sa muzicală cuprinde o arie largă de genuri (muzică simfonică, de teatru, de operă, instrumentală, vocală, corală), dar din anii 1960 se focalizează cu precădere asupra muzicii de cameră. Cu toate acestea, lucrările pentru ansambluri restrânse se construiesc deopotrivă pe spații muzicale ample, cu sufluri melodice lungi, ca expresie a lirismului caracteristic pieselor lui. Sursele melodicii se înscriu atât în muzica veche – cea a renașterii europene sau monodia bizantină , cât și în modernismul secolului XX. În prezent Doru Popovici este profesor de istorie a muzicii la Universitatea „Spiru Haret” și se preocupă cu organizarea evenimentelor muzicale ce au ca scop promovarea tinerilor.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Doru_Popovici.

pee_wee_king_1944

18 februarie 1914 – s-a născut Pee Wee King (Julius Frank Kuczynski), acordeonist, violonist, compozitor şi şef de orchestră american. El a învățat să joace la vioara de la tatăl său, care era un muzician profesionist de polka. Alaturându-se producătorilor Randall Franks și Alan Autry pentru Heat of the Night, CD-ul Timpul de Crăciun a lui Comin și spectacolul „Jingle Bells” au fost lansate cele mai populare versiuni de Crăciun din 1991 și 1992, pe Sonlite și MGM / UA .

https://en.wikipedia.org/wiki/Pee_Wee_King

5602355

18 februarie 1933 – s-a născut Yoko Ono Lennon, cîntăreaţă japoneză, soţia lui John Lennon („Beatles”). În 1953, s-a înscris la Colegiul „Sarah Lawrence” din America, a studiat literatura și muzica, intenționînd să devină o cântăreață de operă. La una dintre primele ei expoziții în Londra a facut cunoștință cu viitorul soț John Lennon. Mai tîrziu , împreună cu el, Yoko a participat la înregistrarea unor cântece ale The Beatles ( «Revolution 9», «Zi de naștere», «Continuă Povestea lui Bungalow Bill»). Cel mai recent album al anilor 1980 – «Starpeace», a devenit cel mai de succes album, iar hitul «Hell în Paradis» a ajuns la # 16 în topurile din SUA și # 26 în Billboard Hot 100. În susținerea acestui album a fost realizat tur al Europei de Est.

https://en.wikipedia.org/wiki/Yoko_Ono

boccherini

19 februarie 1743 – s-a născut Luigi Boccherini, violoncelist şi compozitor Italian. Deja în cei 13 ani ca violoncelist Boccherini a susținut concerte în orașul său natal Lucca, iar mai târziu, el a jucat în orchestra Teatrului Municipal. Primul loc în creația sa a ocupat muzica instrumentală (aproximativ 450 de bucăți). Muzica lui Boccherini a influențat muzica clasică vieneză, inclusiv pe Mozart.
Simple, uneori, melodii melancolice, melodioase ale lui Boccherini, abilitățile tehnice, geniale a adus compozitorului o popularitate în timpul vieții sale.

https://en.wikipedia.org/wiki/Luigi_Boccherini

pedrell

19 februarie 1841 – s-a născut Felipe Pedrell, compozitor, muzicolog, folclorist și fondator al şcolii naţionale muzicale spaniole. El a studiat la Barcelona, Roma și Paris.
Este autorul mai multor opere ( „The Last of abenserrahov”, 1874; „Quasimodo”, 1875 ; „Cleopatra”, 1878, etc.), poemul simfonic „Vocea Munților” (1877), „Noaptea în Spania” (1873), lucrări vocale „Sf. Teresa” versete și altele.
Pedrell a devenit primul compozitor din Catalonia, care vine în contact cu muzica modernă europeană și promoveză în mod activ activitatea lui Wagner. Împreună cu el propagă muzica spaniolă veche, inclusiv cea populară.

https://es.wikipedia.org/wiki/Felipe_Pedrell

tumblr_o0saooql0n1ubusn1o1_1280

19 februarie 1951 – s-a născut Alan Merrill, vocalist şi basist britanic (Arrows). A început cariera sa în New York City la vîrsta de 14 ani, atunci când a jucat în Greenwich Village „Cafe Wha?” cu formațiile Caleidoscop , The Rayne și Watertower de Vest. La începutul anilor 1970, Merrill a fost primul care obține statutul de star pop în Japonia. El este solistul și coautorul primei versiuni a piesei care a fost lansată vreodată „I Love Rock ‘n’ roll” de Arrows în 1975. Merrill cel mai bine este cunoscut ca vocalist și compozitor, de asemenea, cântă la chitară, bas chitara și clape.

https://en.wikipedia.org/wiki/Alan_Merrill

Elaborat de  Marina Sandu

Constantin Rusnac – 65 ani de la naștere

rusnacBiblioteca Națională a Republicii Moldova

Asociația Culturală IDEAL

Cenaclul literar-artistic IDEAL

28 februarie, 2013      Orele 16:00

                   Prezintă

Seara de creație a compozitorului și poetului

Constantin RUSNAC,

maestru în artă,

laureat al Premiului de Stat,

Secretar General al CNRM pentru UNESCO

 Participă:

Scriitorii: acad. Mihai Cimpoi, Vitalie Răileanu, Alexe Rău, Claudia Partole, Ioan Mânăscurtă, Iurie Colesnic, Ion Cuzuioc

Compozitorii și interpreții: Ilie Văluță, Margareta Ivănuș, Silvia Goncear, Diana Văluță, Cristina Pintilie, Natalia Tanasiiciuc, Andrei Ștefăneț, Gicu Cimbir

Muzicienii: Vladimir Beleaev – compozitor, dr. Svetlana Badrajan – muzicolog

Actorii: Ninela Caranfil, Petrică Hadârcă

Moderator – poetul Vasile Căpățână

Manifestarea va avea loc în Sala de conferințe a Bibliotecii Naționale

În cadrul Cenaclului va avea loc vernisajul expoziției de muzică tipărită, discuri, cărți.

coruricuricul

Rusnac, Constantin. Coruri : [Pentru diverse formații corale] / Constantin Rusnac. – Ch.: S.n., 2013. – 208 p.

Scan10013Scan10014

Rusnac, Constantin. Romanțe : [38 de romanțe pentru voce, cor fără acomp.] / Constantin Rusnac. – Ch.: Tipogr. Centrală, 2007. – 104 p.

ave maria

Rusnac, Constantin. Ave Maria : „Ave Maria, ne închinăm…” : [Pentru cor mixt și pian] / Muz.: Constantin Rusnac; Vers.: Grigore Vieru. – Xerocopie. – 30 p.

ce seceta

Rusnac, C. Ce secetă, ce foc : [Pentru cor mixt cu solistă fără acomp.] / Muz.: C. Rusnac; Vers.: V. Alecsandri. – Xerocopie. – 6 p.

ghiocel

Rusnac, Constantin. Ghiocelul : „A ieșit un ghiocel…” : [Pentru cor fără acomp.] / Muz.: Constantin Rusnac; Vers.: Grigore Vieru. – Xerocopie. – 4 p.

privig

Rusnac, C. Privighetoarea : „Dimineața te trezește…” : [Pentru trei voci (soprană) fără acomp.] / Muz.: C. Rusnac; Vers.: V. Codiță. – Xerocopie. – 4 p.

satul

Rusnac, C. Satul : „E un stup cu mii de-albine…” : [Pentru trei voci (soprană) fără acomp.] / Muz.: C. Rusnac; Vers.: V. Codiță. – Xerocopie. – 4 p.

steaua limbii

Rusnac, Constantin. Steaua limbii noastre : „Cad din cer și vor cădea…” : [Pentru cor mixt fără acomp.] / Muz.: Constantin Rusnac; Vers.: Grigore Vieru. – Xerocopie. – 4 p.

tatal

Rusnac, Constantin. Tatăl nostru : [Pentru cor mixt fără acomp.] / Muz.: Constantin Rusnac. – Xerocopie. – 15 p.

Scan10012

Rusnac, Constantin. Sărbătoreasca : Poem despre Moldova : [Piesă concertantă pentru orch. de muz. populară] / Constantin Rusnac. – Ch.: Lit. artistică, 1983. – 76 p. – Text în grafie chirilică.

Scan10010

Rusnac, Constantin. Și cântă viorile = И скрипки поют : [Cântece de estradă pentru voce și pian] / Constantin Rusnac. – Ch.: Lit. artistică, 1985. – 148 p. – Text în grafie chirilică.

Scan10011

Rusnac, C. Piese folclorice : [Pentru taraf] / C. Rusnac. – Ch.: Lit. artistică, 1977. – 132 p. – Text în grafie chirilică.

Scan10008Scan10009

Rusnac, C. Patrie, de ziua ta : „Frumoasa mea Patrie, casă cu flori de lumini…” : Pentru voce și pian / Muz.: C. Rusnac; Vers.: G. Vodă // Tu, dragostea mea / Alcăt.: Constantin Rusnac. – Ch., 1983. – P. 3-9. – Text în grafie chirilică.

Scan10002

Constantin Rusnac : Biobibliografie / Bibl. Naț. a Rep. Moldova; alcăt.: Lilia Balan, Angela Juraveli; dir.: Alexe Rău. – Ch.: BNRM, 2006. – 152 p. – (Col. „Moldavica”).

Scan1

Rusnac, Constantin. [Piese instrumentale și cântece de estradă] / Constantin Rusnac. – [Ch.], S.n, S.a. – 2 CD (137 min. 22 s.).

Nor de etichete

%d blogeri au apreciat asta: