Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Posts tagged ‘soprană’

Galerie

Omagiații săptămânii

loren16 octombrie 1983 s-a născut — Loreen, cântăreață și producătoare suedeză de muzică pop. În 2005, a lansat un single, „The Snake”, împreună cu formația Rob’n’Raz. Loreen a revenit în atenția publicului când a participat la ediția din 2011 a concursului Melodifestivalen, selecția națională a Suediei pentru Concursul Muzical Eurovision, cu piesa „My Heart Is Refusing Me”. Cântecul a fost lansat pe 11 martie 2011 și a devenit un hit, obținând locul 9 în clasamentul național suedez, Sverigetopplistan. După succesul din anul următor, piesa a revenit în topuri și a obținut locul 22. Loreen a reprezentat Suedia la Concursul Muzical Eurovision 2012, care a avut loc în Baku, Azerbaidjan, cu piesa „Euphoria” și a obținut locul I, cu 372 de puncte. În cadrul Concursului Eurovision 2013 din Malmö, Suedia, Loreen a cântat în prima semifinală (la redeschiderea concursului) și în finală, unde și-a prezentat noul său cântec intitulat „We got the power”. În vara anului 2014, Loreen a fost nominalizată pentru 3 premii Rockbjörnen și 5 premii World Music Awards.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Loreen

eminem17 octombrie 1972 s-a născut — Eminem, rapper american. Eminem este artistul cu cele mai mari vânzări din anii 2000 în Statele Unite. Revista Rolling Stone l-a clasat pe poziția #82 în topul său „The 100 Greatest Artists of All Time” și l-a declarat „Regele muzicii Hip Hop”. Incluzând și activitatea sa din trupele D12 și Bad Meets Evil, Eminem are la activ 10 albume de poziția #1 în topul Billboard 200. A vândut peste 170 de milioane de albume și single-uri, fiind artistul cu cele mai mari vânzări din toate timpurile în lume. În iunie 2014, el este al șaselea artist cu cele mai mari vânzări din Statele Unite și artistul hip-hop cu cele mai mari vânzări din lume, având vândute 45.160.000 de albume și 31 de milioane de single-uri digitale. Eminem deține propria sa casă de discuri, Shady Records, alături de managerul său Paul Rosenberg. De asemenea, Eminem deține și un post de radio, Shade 45 în Sirius XM Radio. El a câștigat Premiul Oscar pentru cea mai bună melodie originală pentru piesa emblematică a filmului „Lose Yourself”, devenind astfel primul artist rap din toate timpurile care câștigă premiul. De asemenea, el a avut apariții  în The Wash (2001), Funny People (2009) și în serialul de televiziune Entourage.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Eminem

stefanbanicafiu18 octombrie 1967 s-a născut — Ștefan Bănică jr., cântăreț, actor, compozitor român. A lansat 15 albume de autor, vândute în peste 500.000 exemplare, premiate cu 5 discuri de aur și 2 de platină. A avut peste 30 de roluri în film și teatru și nenumărate alte premii și distincții vin în completarea palmaresului său impresionant. A susținut mii de concerte, stabilind adevărate recorduri în România prin concertele sale de Crăciun. Concertele erau susținute consecutiv la Sala Palatului, fiind cea mai longevivă și complexă producție muzicală din România, o adevărată tradiție de peste 15 ani. A a fost destins cu numeroase premii. Președintele României Ion Iliescu i-a conferit actorului Ștefan Bănică (junior) la 13 mai 2004 Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler, Categoria D – „Arta Spectacolului”, „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.

https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_B%C4%83nic%C4%83_(junior)

Vasile_Marin19 octombrie 1942 s-a născut — Vasile Marin, cântăreț moldovean de muzică populară, s. Vorniceni, Hîncești, R. Moldova. A studiat la Şcoala de muzică „Şt. Neaga” (1956-1961). În anii 1959-1966 este dansator în trupa Teatrului de Operă şi Balet, solist în ansamblul de muzică populară „Mugurel” (1966-1974) şi Ansamblul „Ciocîrlia” al Palatului Sindicatelor din Chişinău (1974-1979), solist în Orchestra de muzică populară „Fluieraş” a Filarmonicii din Chişinău (1979-1987). A înregistrat numeroase piese la Radio Chişinău. Cea mai cunoscută melodie a lui este „Ană, Ană şi Marie, dar şi multe altele ( „Eşti, Moldova, casă mare”, „Ştejărel cu frunză deasă”, „Cintec de nuntă”, „De trei ori pe săptămină”, „Cuculeţ cu pană sură”, „Frunzuliţă, minte creaţă”, „Mindruliţă, mută-ţi casa”) vor rămâne în tezaurul cîntecului popular şi în inimile spectatorilor. În 1993 a fost decorat cu ordinul Meritul civic.

http://www.moldovenii.md/md/people/1030

mark king20 octombrie 1958 s-a născut — Mark King, muzician britanic. El este cel mai faimos  cântăreț și basist al formației Level 42. King este cunoscut pentru stilul slap al cântecului de muzica bass. El a câștigat premiul „Outer Limits” la Premiile muzicale progresive din 2017. Stilul de slapping și popping a fost dezvoltat în anii 1970 de bassiștii funk, cum ar fi Larry Graham și dezvoltat în continuare de bastiști de fuziune de jazz, cum ar fi Stanley Clarke și Marcus Miller. King a dezvoltat cu o viteză rapidă ca un joc folosind această tehnică și a introdus elemente tehnice care i-au permis să producă un amestec de efecte percussive în timp ce juca încă o linie de bas. King și Nivelul 42 sunt considerați artiști puternici ai mișcării britanice din anii ’70 și ’80.

https://en.wikipedia.org/wiki/Mark_King_(musician)

virginia-zeani21 octombrie 1925 s-a născut — Virginia Zeani, soprană română. A studiat literatura și filozofia la Universitatea din București, a luat lecții de canto cu Lucia Anghel, continuând apoi cu celebra soprană și pedagogă Lydia Lipkowska. Virginia Zeani a reușit să mențină un standard de prim rang de-a lungul celor 30 de ani de carieră internațională, interpretând peste 60 de roluri diferite. Debutul său a avut loc în 1948 cu un răsunător succes pe scena Teatrului Comunal de Operă din Bologna, în rolul Violettei, din opera „La Traviata” de Giuseppe Verdi. Virginia Zeani a înregistrat pe discuri mai multe albume selective și versiuni complete ale operelor „La Traviata” de Verdi și „Tosca” de Puccini. Multe din performanțele sale au rămas gravate pe „Legendary Recordings”. Virginia Zeani este din 1991 profesoară de canto (Distinguished Professor) la Indiana University, School of Music, din Bloomington, Indiana. Una din cele mai bune eleve ale ei este soprana Angela Brown, care în anul 2004 a debutat cu mult succes pe scena Operei Metropolitan din New York în rolul titular din opera „Aida”, de Verdi.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Virginia_Zeani

vlad gherghelas22 octombrie 1949 s-a născut — Vlad Gheorghelaș, interpret de muzică populară, satul Drochia, Republica Moldova. A cântat în cercurile de amatori din comune, apoi a plecat să studieze la Colegiul de Muzică „Ştefan Neaga” din Chişinău, iar în 1980 a primit invitaţia de a cânta cu Orchestra „Lăutarii”. Ultimul CD lansat de Vlad Gheorghelaş se intitulează „Adevăr vă spunem” – o selecţie din melodiile cântate pe versurile lui Grigore Vieru şi muzica lui Gheorghe Banariuc. Vlad Gheorghelaș a cântat alături de orchestrele „Lautarii”, „Fluieraș”, „Mugurel” și „Joc”, însă a devenit cu adevărat celebru datorită colaborării cu prietenul său, poetul Grigore Vieru, care i-a scris versuri pentru melodiile sale. Împreună au realizat și primul său album.

Citeste mai mult: adevarul.ro/moldova/actualitate/a-murit-interpretul-muzica-populara-vlad-gheorghelas-1_50ad896f7c42d5a66396f360/index.html

http://memoriamd.blogspot.md/2011/09/vlad-gheorghelas.html

 

 

Elaborat de Marina Sandu

 

 

Anunțuri
Galerie

Omagiații săptămânii

in-memoriam-florin-comisel10 aprilie 1922 – s-a născut Florin Comişel, compozitor, pianist și dirijor de cor și orchestră, culegător de folclor muzical românesc, profesor de armonie și dirijat la Conservator. Studiile muzicale le-a început în familie cu tatăl său, dirijorul și profesorul Gheorghe Comișel, iar între anii 1939-1948 și le-a continuat la Conservatorul de Muzică din București. În anul 1943, a fost încadrat cercetător științific la Arhiva de Folclor a Societății Compozitorilor Români și apoi la Institutul de Folclor din București. Începând din anul 1947 și până în 1978, Florin Comișel a fost dirijor la diverse ansambluri și instituții artistice, printre care, în perioada 1957-1978, Ansamblul “Rapsodia Română”. S-a remarcat în domeniul muzicii de teatru (operetă), pentru care a scris 16 titluri. Prin Decretul nr. 1077 din 22 noiembrie 1967 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, compozitorului Florin Comișel i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Socialiste România „pentru merite deosebite în activitatea artistică”.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Florin_Comi%C8%99el

A-325088-1411471910-5516.jpeg10 aprilie 1940 – s-a născut Ricky Valance, cântăreţ britanic. El este cunoscut pentru hitul nr. 1 „Tell Laura I Love Her“, care sa vândut cu peste un milion de exemplare în 1960. După completarea UK Singles Chart, Valance a apărut în 1961 un cântec pentru A Song For Europe , în speranța de a reprezenta Marea Britanie în viitorul Eurovision Song Contest. Cântecul său, „De ce nu putem?“, s-a poziționat pe locul trei din cele nouă intrări. Peste 100.000 de exemplare de hituri au fost vândute, iar „Jimmy’s Girl“, și „Moving Away“ care au ajuns pe locul unu în Australia și Scandinavia, au fost peste 150.000 de exemplare vândute. În imposibilitatea de a reproduce succesul său inițial pe o diagramă în Marea Britanie, el rămâne astfel o ”minune- hit”.
https://en.wikipedia.org/wiki/Ricky_Valance

300150_183984191673371_3730898_n11 aprilie 1957 – s-a născut cîntăreaţa Mirela Voiculescu-Fugaru. A făcut carieră pe scena muzicală românească, însă  de profesie este stomatolog, profesie la care nu a renunţat niciodată. Născută la Arad, Mirela Voiculescu a luat primele lecţii de pian la vârsta de şase ani. Mai apoi a făcut canto la Şcoala Populară de Artă. Debutul muzical al celei care de profesie este stomatolog s-a produs în anul 1975, cu o piesă a binecunoscutului Horia Moculescu. Apărea des la TV şi la diverse spectacole, colaborând cu compozitori de renume din România. În prezent deşi nu mai este prezentă în lumina reflectoarelor ca în vremurile de altădată, Mirela Voiculescu este foarte activă. Nu a renunţat la profesia ei de bază – stomatolog, dar continuă şi să se ocupe de tinerii aspiranţi la statutul de cântăreţi.

http://www.libertatea.ro/monden/vaduva-lui-cornel-fugaru-o-frumusete-cu-o-cariera-de-succes-mirela-voiculescu-de-la-stomatologie-in-showbiz-fotovideo-1067405

220px-Sergei_Prokofiev_0211 aprilie 1891 – s-a născut Serghei Prokofiev, compozitor, pianist și dirijor rus care a stăpânit numeroase genuri muzicale și este adesea considerat unul dintre cei mai importanți compozitori ai secolului XX. A compus lucrări într-o varietate de genuri, inclusiv opere, balete, simfonii, concerte, muzică de cameră și muzică de film.  Absolvent al Conservatorului din Sankt Petersburg, Prokofiev și-a făcut un renume de compozitor-pianist avangardist, devenind cunoscut pentru o serie de lucrări disonante și virtuoze pentru instrumentul său și prin primele sale două concerte pentru pian. Primul succes al lui Prokofiev în afara arealului pianistic a fost lucrarea orchestrală Suita scită, o suită ce cuprindea muzică ce Prokofiev a compus-o inițial pentru un balet comandat de Serghei Diaghilev. Totuși, cel mai mare interes al lui Prokofiev a fost opera și a compus câteva asemenea lucrări, inclusiv Jucătorul și Îngerul de foc. Un succes al lui Prokofiev în acest gen a fost Dragostea celor trei portocale, compusă pentru opera din Chicago, dar montată ulterior în Europa și Rusia. Ultimele opere ale lui Prokofiev au fost anulate de către Teatrul Kirov. Acest eșec, combinat cu starea sa de sănătate tot mai precară, l-a determinat pe Prokofiev să se retragă treptat din viața muzicală activă.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Serghei_Prokofiev

cms-image-00001161012 aprilie 1932 –  s-a născut meşterul popular, instrumentistul, dansatorul, actorul şi muzicianul Liubomir Iorga, în satul Vadul lui Isac. În 1949 activează în calitate de dansator în ansamblul de dansuri populare „Joc”. Timp de 25 de ani merge în turnee artistice în diferite oraşe ale fostei URSS şi în multe ţări străine. Din 1964 lucrează în atelierul de muzică la Combinatul de producţie pe lîngă Ministerul Culturii din RSS Moldovenească, unde face o pasiune pentru istoria instrumentelor muzicale populare. El confecţionează fluiere, cimpoaie, ocarine tradiţionale, drîmbe, tilinci, cavaluri. A creat un instrument absolut nou, pe care l-a denumit iorgofon. Mai multe dintre instrumentele sale sînt păstrate în muzee, în diferite oraşe. Liubomir Iorga este Maestru Emerit în Artă şi Cavaler al Ordinului Republicii.
http://moldovenii.md/md/people/290

Montserrat-Caballe-312 aprilie 1933 – s-a născut soprana, cântăreața de operă spaniolă de origine catalană, renumită pentru tehnica ei bel canto Montserrat Caballe. După studii de perfecționare în Milano, debutează în 1965 în rolul lui Mimi din opera Boema de Puccini pe scena Teatrului de Operă din Basel, Elveția. În anii 1959 – 1962 cântă ca solistă la Opera din Bremen, Germania. În 1962 întreprinde un turneu în Mexic în rolul lui Manon din opera cu același nume de Massenet. Urmează o carieră strălucită, întinsă pe următoarele patru decenii, în cele mai importante roluri ale repertoriului de operă, începând cu rolul Contesei din Nunta lui Figaro de Mozart și al Mareșalei din Cavalerul Rozelor de Richard Strauss la Festivalul muzical din Glyndebourne (1965). În același an este invitată la Metropolitan Opera din New York, unde debutează în rolul Margaretei din opera Faust de Gounod. Montserat Caballé s-a remarcat nu numai ca o cântăreață de clasă internațională în muzica de operă, oratorii și lied-uri, ea a fost aclamată și pentru interpretarea așa-zisei U-Music, apărând alături de legendarul Freddie Mercury din grupul britanic „Queen” de muzică rock, cu care a înregistrat un album de discuri în 1988.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Montserrat_Caball%C3%A9

bio_0113 aprilie 1951 – s-a născut Peabo Bryson, cântăreţ şi compozitor soul American. El este bine cunoscut cântând balade de rock și că a contribuit la 3 coloane sonore animate pentru Disney. Bryson este câștigătorul a două premii Grammy. A marcat debutul profesional la vârsta de 14 ani, cântând de rezervă pentru Al Freeman și Upsetters. În 1976, el a lansat propia înregistrare „Underground Music“ la Bang label. Primul său album a lui Peabo, a urmat la scurt timp după aceea. Deși a fost doar un succes regional, Bryson a semnat un contract cu Capitol Records în 1977. Cele mai tari hituri solo au fost în 1977 „Feel the Fire” și „Reaching for the Sky”, în 1978 „I’m So Into You” și „Crosswinds”, în 1982 „Let the Feeling Flow”, în 1984 „If Ever You’re in My Arms Again” și multe altele. Primul lui Top 10 a pieselor solol au ocupat # 10 în SUA.

https://en.wikipedia.org/wiki/Peabo_Bryson

al-green-00113 aprilie 1946 – s-a născut Al Green (Albert Leornes „Al” Greene), cântăreţ şi compozitor american. Cunoscut dupa piesele soul în anii 1970 „Take Me to the River”, „Tired of Being Alone”, „I’m Still in Love with You”, „Love and Happiness”, „Let’s Stay Together”. La Sala Rock and Roll of Fame în 1995, Green a fost menționat pe site-ul muzeului ca fiind „unul dintre cei mai talentați furnizori de muzica soul“. El a fost, de asemenea, menționat ca „Utimul dintre marii cântăreți soul“. Green a fost înclus în lista Rolling Stone, fiind unul dintre cei mai mari 100 de artiști ai tuturor timpurilor, fiind clasat pe locul 65.

https://en.wikipedia.org/wiki/Al_Green

Roofsax_0487080f6b14 aprilie 1949 – s-a născut Sonja Kristina, vocalistă, chitaristă, pianistă şi compozitoare britanică (Curved Air). Este bine cunoscută fiind vocalista trupei de rock progresiv în anii 1970, Curved Air. Sonja este, de asemenea, un antrenor cu experiență de voce. Ea a fost profesor de Rock, Jazz și profesor de teatru muzical pentru Performing Arts Students de la Universitatea Middlesex 1991-1999. Kristina aparut pentru prima data pe scena la Folk Club Swan din Romford, la vârsta de treisprezece ani. Primul ei concert profesionist a fost la un Festival Folk în Southgate, Londra cu un an mai târziu.

https://en.wikipedia.org/wiki/Sonja_Kristina

Gheorghe-FIRCA15 aprilie 1935 – s-a născut muzicologul Gheorghe Firca. Gheorghe Firca a studiat la Universitatea Națională de Muzică din Bucureşti (1954 – 1959), iar din 1959 – 1961 a fost secretar muzical la Filarmonica din Timişoara. Conducător de studii muzicale la Opera de Stat din Timişoara (1961), documentarist muzical principal la Uniunea Compozitorilor din Bucureşti (1961 – 1964), redactor la revista MUZICA din Bucureşti (1964 – 1968), inspector muzical (1968 – 1969) şi director general (1990 – 1992) în Ministerul Culturii din Bucureşti, redactor principal la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică din Bucureşti (1970 – 1988), cercetător ştiinţific (1988 – 1990), cercetător ştiinţific principal (din 1992) şi coodonator al sectorului muzical din Institutul de Istoria Artei al Academiei Române (din 1990). A publicat studii, articole, prefeţe, recenzii în publicații româneși și străine, a realizat emisiuni de radio şi televiziune, concerte-lecţii, a susținut conferinţe, comunicări ştiinţifice în ţară şi străinătate. Nu în ultimul rînd a întreprins călătorii de documentare în Franţa, Italia, Japonia, Grecia etc. A scris articole lexicografice și a fost distins cu Premiul Academiei Române în 1966 și cu Premiul Uniunii Compozitorilor în anul 1977.
http://www.romania-muzical.ro/stire/s-a-stins-din-viaa-muzicologul-i-compozitorul-gheorghe-firca/1379901/49/5

A-2630283-1329655512.jpeg16 aprilie 1903 – s-a născut Filaret Barbu, compozitor şi dirijor. A urmat şcoala primară şi liceul în oraşul natal şi a îndrăgit de copil muzica lăutărească. A studiat cu Ion Vidu teoria muzicii şi solfegii, iar între 1922 şi 1926 a urmat Neues Wiener Konservatorium, unde a studiat vioara şi contrapunctul, specializându-se în compoziţie şi dirijat. În paralel cu activitatea sa dirijorală, Filaret Barbu s-a remarcat şi prin compoziţiile sale diverse, de la operete, opere comice sau populare şi balet până la compoziţii pentru coruri mixte şi bărbăteşti, poeme simfonice, muzică de teatru şi film. Filarei Barbu a scris o lucrare monografică despre Traian Grozăvescu, apărută la Timişoara în 1935, este autorul unor culegeri de folclor din Banat şi a scris numeroase cronici muzicale la reviste de specialitate. Lucrările sale se remarcă prin inspiraţia melodică de sorginte folclorică, el fiind un continuator al bogatei tradiţii corale bănăţene. Pe la jumătatea secolului trecut, a organizat numeroase cursuri de perfecţionare, a susţinut concerte lecţii şi memorabile emisiuni radiofonice.

http://www.pressalert.ro/2016/05/filaret-barbu-compozitor-lugoj/

Nicolae-Brandus16 aprilie 1935 – s-a născut Nicolae Brânduş, compozitor şi pianist. A studiat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, unde a studiat pianul (1952-1957) şi compoziţia (1960-1964). Mai târziu a activat ca Pianist solist al Orchestrei Filarmonice din Ploieşti (l960-1969), Lector la Catedra de Muzică de Cameră a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti (1969-l981), Redactor la revista „Muzica” din Bucureşti (din 1981), Profesor la Catedra de Muzică de Cameră a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti (1992-2005) și Membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. A fost premiat: Meritul Cultural, Bucureşti în 1969; Menţiune de onoare la Concursul Internaţional Prince Pierre de Monaco în 1973; Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România 1974, 2002, 2005; Premiul Radioteleviziunii Române pentru Operă şi Muzică vocal-simfonică 1975, 1977; Premiul „George Enescu” al Academiei Române 1977; Diploma Festivalului Naţional de Teatru pentru spectacolul „Bizarmonia” 1999, Bucureşti și „Meritul Cultural” în grad de Ofiţer 2004, Bucureşti.
http://muzicieni.cimec.ro/Nicolae-Brandus.html

Elaborat de Marina Sandu

Galerie

Omagiații săptămânii

3363206 martie 1866 – s-a născut Dumitru Kiriac-Georgescu, compozitor, profesor, dirijor de cor şi folclorist și unul dintre precursorii şcolii moderne de compoziţie în România. Activitatea sa de dirijor de cor începe la Capela română din Paris (1894-1899). După reîntoarcerea în țară, Dumitru Georgescu-Kiriac, pune bazele Societățiile corale „Carmen” (1901-1928), al cărei dirijor va fi timp de aproape trei decenii, în același timp dirijând corul bisericii Sf. Spiridon-Nou și ansamblu coral la Conservatorul bucureștean (1900-1928). A fost membru fondator al Societății Compozitorilor Români (1920), activând în favoarea înființării arhivei de folclor a societății. Prelucrările sale se disting prin rafinamentul melodic și prin păstrarea formulelor modale, care le conferă originalitatea filonul cântărilor bizantine, drumul valorificării vechilor melodii psaltice, epurate de ornamentică: Am umblat pădurile; Codrule, codruțule; Morarul; Hai, hai murgule, hai; Cântările Liturghiei pentru copii și popor (1926); Liturghia psaltică (1902); Îngerul a strigat (1902), Axionul Învierii (1902). Festivalul de Muzică Corală „D.G. Kiriac” a fost inițiat, 30-31 mai 1970, de către Casa Creației Populare a Județului Argeș, cu sprijinul Casei Centrale a Creației Populare și al Ministerului Culturii, spre a onora memoria dirijorului Dumitru Georgescu Kiriac.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Dumitru_Georgescu-Kiriac

astazi-e-ziua-ta-george-natsis-183909626 martie 1958 – s-a născut compozitorul George Natsis, membru al Big Band-ului Radio. Ca pianist și orchestrator, a intreprins turnee în țară și în străinătate (Kuweit, Germania, Slovenia, Canada, Austria). A colaborat cu nume mari ale muzicii pop românești. A semnat orchestrații, aranjamente și direcții muzicale pentru emisiuni de televiziune. A fost aranjorul multor albume ale unor artiști consacrați, precum Stefan Hrusca, Ovidiu Lipan („Visul tobosarului”, „Getica”) și Gheorghe Zamfir. George Natsis a compus muzica de generic pentru emisiuni TV – „Ora 1 a venit” – Tele 7 abc, „Muzica e viata mea” – Romania 1, „Cerbul de aur” (festival international) – România 1 și muzica de film pentru pelicula „Divorț din dragoste” – regia A. Blaier. În prezent, face parte din echipa show-ului „Vocea Romaniei”, unde asigură, alături de echipa sa, orchestrația pentru piesele prezentate în concurs.
http://www.revistavip.net/Sarbatoritul_saptamanii/La_multi_ani_George_Natsis!/1187/

dimitrescu-iasi7 martie 1847 – s-a născut compozitorul Constantin Dimitrescu. A scris piese pentru violoncel și pian („Dans țărănesc”, „Serenada română”, etc.), șapte cvartete pentru coarde, concerte pentru violoncel și muzică de scenă. Creația sa se caracterizează prin unele intonații folclorice și prin melodicitate. Constantin Dimitrescu a fost unul dintre principalii promotori ai muzicii de cameră în România.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Constantin_Dimitrescu

 

616821177 martie 1954 – s-a născut cântăreţa de muzică uşoară Gina Pătraşcu. Gina Pătraşcu face parte din generaţia de aur a muzicii româneşti. Are o voce inconfundabilă şi un look care nu are cum să trecă neobservat. În întreaga sa carieră are peste 400 de emisiuni de televiziune şi 200 de melodii înregistrate. Artista a câştigat trofeul „Steaua fără nume”, iar în anul 1983 a luat premiul I la interpretare, la Festivalul de la Mamaia. De-a lungul anilor, Gina Pătraşcu a participat la numeroase spectacole pe scena Operei Române din Bucureşti, a Teatrului de Revistă Constantin Tănase şi a Filarmonicelor din Sibiu, Craiova şi Botoşani. De asemenea, a cântat alături de ansamblul Doina al Armatei şi de Rapsodia Română. A efectuat turnee în SUA, Turcia, Rusia, Slovacia şi multe alte ţări. În prezent este director artistic al Asociaţiei Culturale România.
http://www.libertatea.ro/monden/gina-patrascu-o-mare-artista-din-generatia-de-aur-a-muzicii-romanesti-cum-arata-vedeta-acum-fotovideo-1063847

maurice-ravel_c_jpg_681x349_crop_upscale_q957 martie 1875 – s-a născut compozitorul francez Maurice Ravel. Pianist remarcabil, care dedică primele sale lucrări acestui instrument: menuet antic,habanera, pavană pentru o infantă moartă. A scris 2 importante cicluri pentru pian: Oglinzi și Suita Gaspard al nopții. În muzica dramatică a scris o operă bufă într-un act „Ora spaniolă”. După modelul lui Schubert a compus 8 valsuri nobile și sentimentale, transformate mai târziu în baletul ADELAIDA sau Limbajul Florilor. Cea mai populară creație a sa simfonică este BOLEROUL. Ravel ne-a lăsat valoroase lucrări în genul muzicii de cameră : Trio în la minor, Cvartetul de coarde în Fa major , Sonata pentru vioară și pian, Sonata pentru vioară și violoncel, Sonata pentru vioară si orchestra Rapsodia – TZIGANE – de o mare dificultate tehnică cu un caracter strălucitor.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Maurice_Ravel

ruggero_leoncavallo_18 martie 1858 – s-a născut compozitorul italian Ruggiero Leoncavallo, compozitor, pianist și dirijor italian. A fost alături de Pietro Mascagni, un inițiator al verismului îndreptat împotriva romantismului din muzica italiană. A fost un excelent versificator, și-a scris singur libretele. Până astăzi sunt păstrate înregistrari ale operelor lui Leoncavallo și Enrico Caruso. A mers în multe turnee ca acompaniator în Anglia, Franța, Germania, Olanda, Egipt. În timp ce compunea muzică, lucra ca profesor de canto. Operele lui Leoncavallo conțin o dramaturgie solidă, o linie melodică intensă și sinceră, având pronunțate accente lirice (Paiațe, Zaza, Boema); Baletul; Viața de marionetă; Poem simfonic; Romanțe.
https://en.wikipedia.org/wiki/Ruggero_Leoncavallo

zavaidoc8 martie 1896 – s-a născut Zavaidoc (Marin Teodorescu), renumit cântăreț român de muzică populară românească și de romanțe din perioada interbelică. În perioada 1918-1920 primește primele lecții de canto, iar în 1926 semnează primul contract cu casa de discuri Columbia Records, înregistrând o serie de șase melodii imprimate pe trei discuri. Rămâne fidel acestei case de discuri, reînnoindu-și anual contractele de colaborare și înregistrând de-a lungul carierei sale (aproape 60 de discuri). Aparițiile discografice îi aduc numai beneficii, având câștiguri de ordinul milioanelor ținute la Marmorosch Banck. Între anii 1930-1940 are o intensă activitate de diseur, devenind vedeta restaurantelor bucureștene, iar în 1938 face ultimele înregistrări la casa de discuri Columbia, imprimate pe trei discuri de patefon.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Zavaidoc

cobasnian-boris9 martie 1926 – s-a născut Boris Cobasnian, dirijor şi compozitor. Boris Cobasnian a fost unul dintre reprezentanţii de seamă ai „generaţiei de aur” de dirijori şi compozitori care au trasat noi coordonate în muzica corală românească. Încă din anul I de Conservator se va înscrie în Sindicatul Dirijorilor, afirmându-se ca dirijor la numeroase coruri bucureştene, obţinând premii la concursurile naţionale: Corul Uzinelor Metalurgice – cunoscut din 1948 sub numele de Armătura, corul fabricii Radio-Popular, corul Sindicatului Metalo-Chimice, corul Fabricii de Confecţii APACA. În perioada 1954-1959, ca dirijor al Orchestrei Simfonice şi al corului Combinatului Siderurgic din Hunedoara, a obţinut în fiecare an premiul I pe ţară. La Opera din Constanţa, în perioada 1959-1986, a pregătit ca maestru de cor peste 40 de lucrări de operă şi operetă, iar ca dirijor a realizat în premieră: „My fair Lady” de Fr. Loewe, „Casa cu trei fete” de Franz Schubert, „Logodnicul din lună”. A dirijat spectacolele: „Lăsaţi-mă să cânt!” de Gherase Dendrino, „Bal la Savoi” de Abraham, „Nausica” de Viorel Doboş, baletul „Coppelia” de Leo Delibes, „Lisyistrata” de Gherase Dendrino. Boris Cobasnian a fost fondatorul şi dirijorul renumitei Corale Vox Maris din Constanţa, în 1960, cu care a obţinut premii la toate concursurile corale naţionale şi premii la importantele concursuri corale europene. A fost membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România din anul 1966. Multe dintre lucrările sale corale laice şi religioase aveau să intre în repertoriul unor prestigioase coruri din ţară şi din străinătate, bucurându-se de un mare succes în competiţiile internaţionale.
http://ziarullumina.ro/boris-cobasnian-un-dirijor-in-slujba-bisericii-5980.html

lloyd-price-come-into-my-heart-abcparamount-karusell9 martie 1933 – s-a născut Lloyd Price, cântăreţ, pianist şi compozitor R&B American .Încă din copilărie, a luat lecții de pian și trompetă, a cântat în corul școlilor locale și biserici. Prima înregistrare în 1952 la Specialty Records Lawdy Miss a depașit topurile R & B și l-a făcut un interpret foarte popular. În prezent deține trei case de discuri, precum și o rețea de restaurante fast-food și magazine de îmbrăcăminte.
https://en.wikipedia.org/wiki/Lloyd_Price

 

download9 martie 1936 – s-a născut Mickey Gilley, cântăreţ şi pianist country american. Potrivit revistei People, Mickey Gilley este unul dintre cei mai populari muziciani americani care are 17 hit-uri numite №1 în lume și are o stea pe Hollywood „Walk of Fame”. În anul 1976 Gilley a câștigat ACM Awards la categoriile „Singer of the Year”, „Best Male Vocalist”, „Single of the Year” pentru piesa Bring It on Home to Me și Albumul anului Gilley’s Smoking. În 1980, Gilley a simplificat stilul său, care a fost numit inițial „clasicul country” și a optat pentru muzica pop. La începutul anilor ’80 două albume Encore și 6 Biggest Hits au primit statutul „Gold” în Statele Unite, de la Recording Industry Association of America.

https://en.wikipedia.org/wiki/Mickey_Gilley

arta-florescu-arii-din-opere-196610 martie 1921 – s-a născut soprana română și profesoara de canto Arta Florescu. În 1939 a debutat la Radio cu un program de lieduri de Henri Duparc, Robert Schumann şi Alfred Alessandrescu. A activat ca solistă la Societatea Corală „România” din Bucureşti (1937 – 1942), solistă (1942 – 1945) şi prim solistă (1945 – 1968) la Opera Română din capitală. Conferenţiar, profesor şi şef al Catedrei de Canto de la Conservatorul din Bucureşti, între 1950 – 1980, şi profesor invitat la Opera din Istanbul (1976). A interpretat de-a lungul carierei solo peste 70 de roluri. A cântat pe scenele teatrelor „Balşoi” din Moscova, „Staatsoper” din Berlin, «Royal de La Monnaie» din Bruxelles, „Municipal” din Rio de Janeiro, „Staatsoper” din Leipzig, «Champs Élysées» din Paris, „Kirov” din Sankt-Petersburg etc.  A întreprins zeci de turnee artistice în Franţa, Japonia, Austria, Ungaria, U.R.S.S., Polonia, Cehoslovacia, Italia, Anglia, Bulgaria, China, Brazilia, Germania, Belgia, Israel, Iugoslavia, Elveţia, Albania, Turcia. Arta Florescu a fost o cântăreaţă cu largi disponibilităţi vocale în toate genurile şi formele muzicale, nu a cunoscut graniţe între creaţia clasică şi contemporană, între muzica universală şi muzica românească, între operă şi operetă, între lied şi oratoriu.

http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/Arta_Florescu

saviana-diamandi10 martie 1954 – s-a născut Saviana Diamandi, muzicolog şi compozitoare. Este doctor în muzicologie al Universităţii de Muzică din Bucureşti (1997). Profesor suplinitor-corepetitor la Liceul de  Artă GEORGE ENESCU din Bucureşti (1978-1980), profesor de muzică la Şcoala Generală din Otopeni (1980-1982), profesor de pian la Şcoala de  Muzică şi Arte Plastice nr. 3 din Bucureşti (1982-1990), cercetător ştiinţific la Institutul de Tracologie din Bucureşti (din 1990). A susţinut comunicări ştiinţifice, conferinţe, referate, emisiuni de radio. A publicat studii şi articole în Muzica, Traco-Dacia, The Thracian World, Actualitatea Muzicală etc.
http://www.ucmr.org.ro/listMembri.asp?CodP=3110&TipPag=muz

adi-ordean-www-enational-ro_10 martie 1955 – s-a născut Adi Ordean, chitarist, vocalist şi compozitor român (Roşu şi Negru, Compact). Este unul dintre compozitori de marcă ai muzicii ușoare românești și unul dintre cei mai prolifici compozitori români. Ordean este cel ce a inventat trupa A.S.I.A. și a făcut din Compact un brand pe scena pop-rock-ului. De asemenea Adrian Ordean a cântat în lunga sa carieră în formații precum Riff, Roșu și Negru, Vocal Jazz Quartet Stereo precum și în Schimbul III și Grup 74. Perioada petrecuta alaturi de Compact împreuna cu Leo Iorga, este considerata „Perioada de Aur” a trupei.A susținut multe turnee, având rol și de compozitor și textier în proporție de 95% din materialul înregistrat în cei 8 ani petrecuți la Compact.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Adrian_Ordean

download-111 martie 1950 – s-a născut Bobby McFerrin, vocalist şi compozitor american de jazz. Primul album, Bobby McFerrin, la lansat în 1982 și imediat a urcat în primele topuri de jazz. Următoarea lui înregistrare (The Voice), lansat în 1984, a devenit primul album de jazz înregistrat fără instrument muzical – în genul unei cappella. Pe lângă cariera sa de vocalist si artistist, în 1994, McFerrin a fost numit Director de Creație al Orchestrei de Camera Saint Paul Chamber Orchestra. El susține turnee regulate, ca dirijor invitat pentru orchestre simfonice din SUA și Canada, inclusiv din San Francisco Symphony.

https://www.google.md/?gws_rd=ssl#q=google+translate&*

bruce-watson-foreigner11 martie 1961 – s-a născut Bruce Watson, chitarist şi compozitor britanic (Big Country). Stilul său este, în general muzica populară contemporană. De asemenea, el scrie cântece pentru copii și muzică populara (folk- country). El a emis șase albume solo: Politics, Sex and Religion (1990), Real World: Songs of Life, Love & Laughter (1994), Out My Window (1999), Are We There Yet? (2004), A Moving Feast (2004) și Balance (2010). Watson a fost numit „marele compozitor australian și interpret de muzică folk”. A  concertat la peste 100 de festivaluri de muzică populară, coffee houses și concerte în toată Australia și Noua Zeelandă câștigând mai multe premii.

https://en.wikipedia.org/wiki/Bruce_Watson_(songwriter)

6151614312 martie 1950 – s-a născut compozitorul şi solistul vocal George Nicolescu. Debutul său muzical a fost în 1970, când acesta a câștigat premiul întâi la festivalul „Tinerețe pe portativ”. Câțiva ani mai târziu,împreună cu compozitorul George Grigoriu, au început să colaboreze. În 1973, a fost lansat primul său hit, „Eternitate”, iar în 1985 el a fost angajat ca solist vocal la Casa Tineretului din Buzău. După Revoluția de la 1989, el a fost angajat, pentru câteva luni (martie-noiembrie 1990), ca solist la trupa „Optimiștii”. În toamna anului 2002, la zece ani după pensionare, Nicolescu a revenit în topurile muzicale românești datorită unui duet cu trupa UNU’. Hitul era numit „Cântec pentru sănătatea ierbii”. De asemenea, el mai cântă cu Jorge melodia „Îndrăgostit”. În luna decembrie a anului 2007, apare albumul „Muzică ușoară…lăutărească”, în care cântă împreună cu muzicieni celebri ca Dan Spătaru, Mirabela Dauer, Gabriel Dorobanțu și Corina Chiriac. Cea mai nouă melodie a sa e lansată în anul 2012, „Viața-i de vină”, împreună cu Shift.

https://ro.wikipedia.org/wiki/George_Nicolescu

mansibarberis12 martie 1899 – s-a născut compozitoarea, cântăreața (soprana), violonista Clemansa (Mansi) Barberis-Plăcințeanu. Mansi Barberis a absolvit Conservatorul din Iași în 1922 și s-a specializat la Berlin, studiind armonia, contrapunctul, formele muzicale, orchestrația. Între compozițiile sale, amintim: sonate pentru pian și vioară; lieduri (ciclurile Destin de poet, pe versuri de Eminescu și Itinerar dacic, pe versurile ginerelui său, Dominic Stanca), coruri; Suita I pastorală pentru orchestră simfonică, în 4 părți (difuzată de Radio Viena, la 16 septembrie 1937, în interpretarea Wiener Symphoniker, dirijată de Max Schönherr); poemul simfonic Viziuni; simfonii; operele Kera Duduca (1963; difuzată la Televiziunea Română, în anii ‘70), Apus de soare (premiera la 30 decembrie 1975, la Opera Română din București), Domnița din depărtări, având la bază La princesse lointaine de Edmond Rostand (premiera în 1976, la Opera din Iași), Căruța cu paiațe (premiera în 1982, la Opera din Iași); muzică de scenă (pentru Neguțătorul din Veneția de Shakespeare, serialul TV Mușatinii, regizat de fiica sa, Sorana Coroamă-Stanca etc.). A fost Membră a Societății Compozitorilor Români (din 1935) și apoi a Uniunii Compozitorilor din România. Laureată a Premiului George Enescu (1925, 1934, 1941) și distinsă cu Ordinul Meritul Cultural (1969). Lucrările sale au fost interpretate în Italia, Elveția, Olanda, Germania, Marea Britanie. A publicat volumul de amintiri „Din zori până în amurg” (convorbiri cu Melania Munteanu), care a fost tradus, mai târziu și în limba italiană, prin grija strănepotului Vlad Coroamă.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Mansi_Barberis

 

Elaborat de Marina Sandu

Achiziții de la Editura MediaMusica

Scan2

Mozart, Wolfgang Amadeus; Beres, Melinda. Serenada : in mi bemoil major KV 375 : Prelucr. pentru cvintet de coarde a Serenadei pentru opt instrum. de suflat / Wolfgang Amadeus Mozart, Melinda Beres. – Partitură și știme. – Cluj-Napoca: MediaMusica, 2011. – 74 p., 5 știme.

 

Scan1

Marcu, Șerban. Orfeuridice : Balet pentru cor și ans. cameral / Șerban Marcu; vers.: Elena Maria Șorban. – Partitură și știme. – Cluj-Napoca : MediaMusica, 2011. – 36 p., 9 știme.

 

Scan3

Rîpă, Constantin. Mirabila Sământă : Oratoriu pentru soprană, tenor, recitator, cor mixt și orch. / Constantin Rîpă; vers.: Lucian Blaga. – Partitura generală, partitura corală, știme. –  Cluj-Napoca: MediaMusica, S.a. – 86 p., partitura corală (40 p.), 30 știme.

 

Scan4

Feraru, Tudor. Lira lui Orfeu : Poem coreografic : pentru ans. Instrum. cameral / Tudor Feraru. – Partitură și știme. – Cluj-Napoca: MediaMusica, 2011. – 72 p., 10 știme.

 

Scan5

Pop, Ciprian Gabriel. Klarinetix : pentru clarinet și muzică electronică / Ciprian Gabriel Popo. – Cluj-Napoca: Mediamuzica, 2011. – 10 p. + 1 CD.

 

Scan6

Metea, Răzvan. Skizo-folk : pentru clarinet și muzică electronică / Răzvan Metea. – Cluj-Napoca: Mediamuzica, 2011. – 9 p. + 1 CD.

 

Scan7

Bence-Muk, Cristian. Golem : pentru clarinet, pian și muzică electronică / Cristian Bence-Muk. – Cluj-Napoca: Mediamuzica, 2011. – 27 p., 1 știmă (12 p.) + 1 CD.

 

Scan10023

Rîpă, Constantin. Liturghia de concert : Pentru cor mixt / Constantin Rîpă. – Cluj-Napoca: MediaMusica, 2010. – 56 p.

 

Scan10021Scan10022

Philippi, Ursula. Trei piese de orgă : Tudor Ciortea, Hans Peter Turk, Dan Voiculescu / Ursula Philippi. – Cluj-Napoca : MediaMusica, 2011. – 43 p.

 

Scan10024 Scan10025

Philippi, Ursula. Prelucrări de corale pentru orgă : Hermann Bonicke, Hans Peter Turk / Ursula Philippi. – Cluj-Napoca : MediaMusica, 2011. – 47 p.

 

Scan10019Scan10020

Herman, Vasile. Coruri : [Pentru cor mixt fără acomp.] / Vasile Herman. – Cluj-Napoca: MediaMusica, 2009. – 37 p.

 

Scan10026

Goilă, Ioan. Manualul clarinetistului : Studiul gamelor. Studiul arpegiilor. Exerciții cromatice / Ioan Goilă. – Cluj-Napoca : MediaMusica, S.a. – 198 p.

 

Scan8

Marcu, Șerban. Cinci studii : pentru clarinet solo / Șerban Marcu. – Cluj-Napoca: Mediamuzica, 2011. – 8 p.

 

Scan10005

Rîpă, Constantin; Nedelcuț, Nelida. Solfegiu pentru toți : Manual complet de învățare a citirii muzicale. Vol. 1 / Constantin Rîpă, Nelida Nedelcuț. – Cluj-Napoca: MediaMusica, 2002. – 176 p.

 

Scan10004

Rîpă, Constantin; Nedelcuț, Nelida. Solfegiu pentru toți : Manual complet de învățare a citirii muzicale. Vol. 2 / Constantin Rîpă, Nelida Nedelcuț. – Cluj-Napoca: MediaMusica, 2002. – 230 p.

 

Scan10006

Rîpă, Constantin; Nedelcuț, Nelida. Solfeggios for everybody. Book 1 / Constantin Rîpă, Nelida Nedelcuț. – Cluj-Napoca: MediaMusica, 2007. – 174 p.

Constantin Rusnac – 65 ani de la naștere

rusnacBiblioteca Națională a Republicii Moldova

Asociația Culturală IDEAL

Cenaclul literar-artistic IDEAL

28 februarie, 2013      Orele 16:00

                   Prezintă

Seara de creație a compozitorului și poetului

Constantin RUSNAC,

maestru în artă,

laureat al Premiului de Stat,

Secretar General al CNRM pentru UNESCO

 Participă:

Scriitorii: acad. Mihai Cimpoi, Vitalie Răileanu, Alexe Rău, Claudia Partole, Ioan Mânăscurtă, Iurie Colesnic, Ion Cuzuioc

Compozitorii și interpreții: Ilie Văluță, Margareta Ivănuș, Silvia Goncear, Diana Văluță, Cristina Pintilie, Natalia Tanasiiciuc, Andrei Ștefăneț, Gicu Cimbir

Muzicienii: Vladimir Beleaev – compozitor, dr. Svetlana Badrajan – muzicolog

Actorii: Ninela Caranfil, Petrică Hadârcă

Moderator – poetul Vasile Căpățână

Manifestarea va avea loc în Sala de conferințe a Bibliotecii Naționale

În cadrul Cenaclului va avea loc vernisajul expoziției de muzică tipărită, discuri, cărți.

coruricuricul

Rusnac, Constantin. Coruri : [Pentru diverse formații corale] / Constantin Rusnac. – Ch.: S.n., 2013. – 208 p.

Scan10013Scan10014

Rusnac, Constantin. Romanțe : [38 de romanțe pentru voce, cor fără acomp.] / Constantin Rusnac. – Ch.: Tipogr. Centrală, 2007. – 104 p.

ave maria

Rusnac, Constantin. Ave Maria : „Ave Maria, ne închinăm…” : [Pentru cor mixt și pian] / Muz.: Constantin Rusnac; Vers.: Grigore Vieru. – Xerocopie. – 30 p.

ce seceta

Rusnac, C. Ce secetă, ce foc : [Pentru cor mixt cu solistă fără acomp.] / Muz.: C. Rusnac; Vers.: V. Alecsandri. – Xerocopie. – 6 p.

ghiocel

Rusnac, Constantin. Ghiocelul : „A ieșit un ghiocel…” : [Pentru cor fără acomp.] / Muz.: Constantin Rusnac; Vers.: Grigore Vieru. – Xerocopie. – 4 p.

privig

Rusnac, C. Privighetoarea : „Dimineața te trezește…” : [Pentru trei voci (soprană) fără acomp.] / Muz.: C. Rusnac; Vers.: V. Codiță. – Xerocopie. – 4 p.

satul

Rusnac, C. Satul : „E un stup cu mii de-albine…” : [Pentru trei voci (soprană) fără acomp.] / Muz.: C. Rusnac; Vers.: V. Codiță. – Xerocopie. – 4 p.

steaua limbii

Rusnac, Constantin. Steaua limbii noastre : „Cad din cer și vor cădea…” : [Pentru cor mixt fără acomp.] / Muz.: Constantin Rusnac; Vers.: Grigore Vieru. – Xerocopie. – 4 p.

tatal

Rusnac, Constantin. Tatăl nostru : [Pentru cor mixt fără acomp.] / Muz.: Constantin Rusnac. – Xerocopie. – 15 p.

Scan10012

Rusnac, Constantin. Sărbătoreasca : Poem despre Moldova : [Piesă concertantă pentru orch. de muz. populară] / Constantin Rusnac. – Ch.: Lit. artistică, 1983. – 76 p. – Text în grafie chirilică.

Scan10010

Rusnac, Constantin. Și cântă viorile = И скрипки поют : [Cântece de estradă pentru voce și pian] / Constantin Rusnac. – Ch.: Lit. artistică, 1985. – 148 p. – Text în grafie chirilică.

Scan10011

Rusnac, C. Piese folclorice : [Pentru taraf] / C. Rusnac. – Ch.: Lit. artistică, 1977. – 132 p. – Text în grafie chirilică.

Scan10008Scan10009

Rusnac, C. Patrie, de ziua ta : „Frumoasa mea Patrie, casă cu flori de lumini…” : Pentru voce și pian / Muz.: C. Rusnac; Vers.: G. Vodă // Tu, dragostea mea / Alcăt.: Constantin Rusnac. – Ch., 1983. – P. 3-9. – Text în grafie chirilică.

Scan10002

Constantin Rusnac : Biobibliografie / Bibl. Naț. a Rep. Moldova; alcăt.: Lilia Balan, Angela Juraveli; dir.: Alexe Rău. – Ch.: BNRM, 2006. – 152 p. – (Col. „Moldavica”).

Scan1

Rusnac, Constantin. [Piese instrumentale și cântece de estradă] / Constantin Rusnac. – [Ch.], S.n, S.a. – 2 CD (137 min. 22 s.).

Nor de etichete

%d blogeri au apreciat asta: