Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Posts tagged ‘Ștefan Neaga’

Galerie

Omagiații săptămânii

barbara hendrix20 noiembrie 1948 s-a născut — Barbara Hendricks, cântăreaţă americană. A debutat pe scena de operă în 1974, iar prima înregistrare a fost în 1975 (Clara în Porgi și Bess Gershwin). De atunci a interpretat pe scena celor mai mari opere din lume cu orchestre sub îndrumarea unor dirijori celebri. Este cunoscută ca interpretă de cîntece ale compozitorilor francezi, germani, scandinavi, americani (însoțită de Radu Lupu, a înregistrat pentru Emmy un dublu disc de melodii ale lui Shubert). În 1998, Barbara Hendricks a cântat la spectacolul istoric Turandot Puccini în Orașul Interzis din Beijing (regizorul – Zhang Yimou, dirijor – Zubin Meta). A jucat în film, a fost membră al juriului Festivalului de Film de la Cannes (1999). Ea interpretează și jazz. Este Cavalier al Ordinelor Franceze de Artă și Literatură (1986) și Legiunea Onoare (1992); Membru al Academiei Regale de Muzică din Suedia (1990). A primit Premiul Prințului Asturias (2000) și multe alte premii.

https://en.wikipedia.org/wiki/Barbara_Hendricks

bjorktop0121 noiembrie 1965 s-a născut — Björk, cântăreaţă şi actriţă islandeză. Primul său album înregistrat la avut la vârsta de 11 de ani. A câștigat o mulțime de popularitate în Islanda, dar Bjork de renume mondial a primit atunci când a devenit solista rock alternativ «Sugarcubes», a cărui unică «naștere» în 1987, a devenit un hit în Marea Britanie și SUA. Cariera solo Bjork a inceput-o în 1993, albumul sau „Debut” sa bazat pe muzica electronica de dans, jazz și trip-hop. Desigur, acesta este unul dintre primele albume care introduc muzica electronică alternativă în mainstream. A vândut mai mult de 4,7 milioane de exemplare de debut în întreaga lume.

https://en.wikipedia.org/wiki/Bj%C3%B6rk

ciobanu22 noiembrie 1914 s-a născut — Tamara Ciobanu, interpretă de muzică populară, celebră soprană din R. Moldova, artistă a poporului din URSS (d.1990), în satul Berezlogi, județul Orhei, Basarabia. După absolvirea liceului de fete „Principesa Dadiani” din Chișinău, își continua studiile la Școala de Medicină, apoi la conservatorul de la Saratov (1941-1944). În aceasta perioada participa in calitate de soprano in corul celebrului preot și om de cultură Mihail Berezovschi. A luat lecții particulare de canto, ca peste puțin timp să-și aprofundeze studiile muzicale la Conservatorul de Stat din Moldova, pe care l-a absolvit în 1947. În același an a participat la primul Festival Mondial al Tineretului și Studentilor din Praga, unde a cântat: Doina, Marioara, Leana, cântece care au devenit cartea de vizita a Moldovei. La acest festival a fost distinsă cu titlul de laureat și diploma de gradul I. În anul 1950, după un turneu la Moscova cu orchestra “Fluieraș”, i se conferise Premiul de Stat al URSS, iar după asta fusese aleasă deputat în Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice. Din 1972 a fost președinte al Societății Muzicale Corale din RSSM, deputat al Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice.Din 1989, numele Tamarei Ciobanu il poarta prestigiosul Concursului Național al interpreților de cântece folclorice “Tamara Ciobanu”. Tamara Ciobanu este deținătoarea ale multor destincții.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Tamara_Ciobanu

Ilian-Gârneț-300x21323 noiembrie 1983 s-a născut — Ilian Gîrneț, interpret de muzică clasică. Ilian şi-a început studiile muzicale la Liceul Republican de Muzică „C. Porumbescu”. În anul 2001-2006 studiază vioara la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chișinău– clasa de vioară (profesor – Boris Dubosarschi).
A participat la multe concursuri naţionale şi internaţionale, la toate a obţinut premii: Concurs naţional, Premiul III (Chișinău, 1992), Premiul I (Chișinău, 1993); Concurs Internaţional „Jeunesses Musicales”, Premiul I (Bucureşti,1994, 1995); Concurs internaţional, Premiul III şi Premiul special (Germania, 1997); Premiu oferit de Primăria mun. Chișinău (1998); Premiul „Mihail Jora” (România, 1999); Concurs internaţional „H. Wieniawsky”, Premiul III (Lublin, Polonia, 2000); Jocurile Delfice, Medalia de Aur (Moscova,2000); Concurs internaţional, Grand Prix (Astana, Kazahstan, 2006); Concurs Internaţional „Nuri Iyicil”, Premiul I (Istanbul, Turcia, 2008); Concurs Internaţional „Regina Elisabeth”, Premiul III (Belgia, 2009). A concertat în Europa și Asia. În anul 2007 i s-a conferit titlul onorific „Maestru în Artă” al Republicii Moldova, iar în anul 2009 − „Artist al Poporului” din Republica Moldova.

http://www.moldovenii.md/md/people/293

svetlanastrezeva23 noiembrie 1951 s-a născut — Svetlana Strezeva, cîntăreață de operă (soprană lirică). În anul 1978 Svetlana Strezeva a absolvit Institutul de Arte din Chișinău (clasa PA Botezat). În anii1983-1984 a făcut practica la opera La Scala. Din 1978 este solistă al Teatrului de Operă și Balet din Republica Moldova. Svetlana Strezeva este Laureat al Premiului I la Concursul Vocaliștilor din toată Uniunea Sovietică a concursului Glinka în 1981 și a primit al 5-lea premiu la Concursul internațional Ceaikovski din anul 1982. În 1984a devenit câștigătoarea  diplomei Concursului internațional al cântăreților de teatru din Sofia. Din 1984 până în 1994, Svetlana Strezeva a predat la Institutul de Arte din Chișinău (profesor asociat).

https://dic.academic.ru/dic.nsf/ruwiki/1140369

anastasia istrati23 noiembrie 1942 s-a născut — Anastasia Istrati, cîntăreață de muzică populară. A studiat la Școala de Muzică din Slobozia (1959-1963) în clasa de dirijor de cor a profesorului Petre Stroiu. Anastasia a fost coristă în Capela „Doina” a Filarmonicii din Chișinău în anii 1963-1966 și 1974-1975 și la Teatrul de Operă și Balet din Chișinău în anii 1977-1981 și din 1982. A fost solistă în orchestrele de muzică populară „Mugurel” (1966-1974) și „Fluieraș” (1974-1977). Anastasia Istrati a fost în turnee în orașe ca Budapesta, Berlin, Madrid, Bruxelles. La Radio Moldova a înregistrat melodiile Neicuță, să nu mă uiți; Mie-n roșu-mi șade bine; Hai, poftim la mese mari etc. În 1967 a jucat într-un film muzical realizat de Emil Loteanu. A fost distinsă cu Premiul I la un Festival de Muzică Populară de la Moscova. În 2010, Anastasia Istrati a fost decorată cu Titlul onorific „Maestru în Artă”.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Anastasia_Istrati

neaga st24 noiembrie 1900 s-a născut — Ștefan Neaga, pianist, dirijor, profesor și compozitor moldovean. Studiile muzicale le-a început la vîrsta de 8 ani, a studiat vioara. Continuă studiile la Şcoala de muzică din Chișinău(1915-1919), instrumental – pian, apoi – Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti (1922-1927), pian şi „Ecole normalle de musique” la Paris (1937-1939), pian. În anii 1919-1920 lucrează ca pianist în formaţia lui Grigoraş Dinicu, iar în anii 1922-1927 în alte ansambluri instrumentale din Bucureşti. A fost profesor la Conservatorul din Moscova (1942-1943) şi Conservatorul din Chișinău(1947-1951). În anii 1945-1951 este dirijor al Orchestrei simfonice a Filarmonicii Naţionale din Moldova. A avut turnee artistice în Romania, Franţa, Rusia ş. a. A compus creaţii vocal-simfonice, simfonice, instrumentale de camera, corale, vocale şi altele. Ștefan Neaga este deținătorul premiilor: Maestru Emerit al Artei din Republica Moldova (1944); Laureat al Premiului de Stat (1950). Din 1934 a fost Membru al Societăţii Compozitorilor Români, iar din 1944 Membru al Uniunii Compozitorilor din Republica Moldova.

http://www.moldovenii.md/md/people/63

AVT_Francis-Lemarque_629025 noiembrie 1917 s-a născut compozitorul şi interpretul francez de canţonete — Francis Lemarque („Ma douce valleé”, „A Paris”, „Marjolaine”). În tinerețe, împreună cu fratele său Maurice, a organizat un duet muzical, interpretând în tavernele de la Paris în anii de dinainte de război. Odată cu izbucnirea celui de-al doilea război mondial, fratele său a fost desemnat în armată, iar în 1940 el însuși a intrat pe front, unde a fost înscris într-o brigadă de concerte. După război, el a continuat spectacole pe scena pariziană, unde s-a întâlnit cu Yves Montand. Acești ani au fost, de asemenea, marcați de cooperarea lor strânsă, care, datorită lui Lemar, a fost îmbogățit repertoriul lui Montana cu trei duzini de melodii. Tema Parisului și a acordeonului a fost o parte integrantă a tuturor lucrărilor lui Francis Lemarque în opera sa, iar piesa „À Paris” a devenit cartea sa de vizită și un fel de simbol muzical al capitalei franceze. Lemark și-a dat ultimul concert în 2001, iar un an mai târziu, a murit brusc la casa sa din Saint-Maur-de-Foss, la vârsta de 84 de ani.

https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A4%D1%80%D0%B0%D0%BD%D1%81%D0%B8%D1%81_%D0%9B%D0%B5%D0%BC%D0%B0%D1%80%D0%BA

barabansikova26 noiembrie 1964 s-a născut — Natalia Barabanşcikova, interpretă. A învăţat la şcoala muzicală din oraşul Slaveansk (Ucraina). După finisarea studiilor a devenit studentă la colegiul muzical-coregrafic „Ştefan Neaga” clasa dirijat coral şi discipline teoretice (Chișinău). A absolvit cu menţiune extern Conservatorul, specialitatea „dirijor de cor” (Chișinău, Moldova). A făcut şi doctoratul specializarea „Dirijor al Corului academic”. Din anul 1990 predă la şcolile muzicale din Chișinău, este conducătorul ansamblurilor vocale, corurilor, inclusiv şi a corului Teatrului de Operă şi Balet, dar şi a două coruri ale şcolii muzicale „E. Doga”. În anul 2003 apare primul său volum de poezii „Я в своей Вам любви…”. Pe versurile ei scriu muzică asemenea compozitori precum Serghei Galuşkin, Igor Mazurov, Alexandr Mateicik, Marian Stîrcea ş. a. În anul 2005 devine laureată a Festivalului „Balaklavskie caniculî”, iar în anul 2006 laureată a Festivalului „Balaklavskie caniculî” în duet cu Serghei Galuşkin.

http://moldovenii.md/md/people/300

 

 

 

Elaborat de Marina Sandu

Reclame
Galerie

Gheorghe Neaga – urmaș al culturii muzicale autohtone românești

111Neaga Gheorghe s-a născut la 19 martie 1922, la București. Vilolonist, profesor și compozitor în familia compozitorului Ștefan Neaga. Studiază la Academia Regală de Muzică și Artă Dramatică din București (1937-1940) cu Constantin C. Nottara și Sandu Albu (vioară), la Conservatorul „P.I. Ceaikovski” din Moscova (1942-1948) cu Constantin G. Mostras și Boris E. Kuznețov (vioară). În 1953-1958 studiază la Conservatorul „G. Musicescu” din Chișinău cu Nachmann Leib (compoziție), Leonid Gurov (compoziție, orchestrație), Solomon Löbel (forme muzicale, polifonie), Etlea Oxinoit (pian auxiliar). Mai tîrziu se perfecționează la Conservatorul „P.I. Ceaikovski” din Moscova (1949-1952) cu Lev M. Șeitlin (vioară). A fost violonist în orchestra Studioului de operă „K. Stanislavski” din Moscova (1942-1943); profesor de vioară la Școala medie de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău (1948-1949); solist în Orchestra de estradă din Moscova (1952); vilonist în Orchestra simfonică a Filarmonicii din Chișinău (1952-1955). În anii 1968-1971 a lucrat ca director artistic al formațiilor de muzică ale Radioteleviziunii din Chișinău; iar ca profesor de vioară la Conservatorul „G. Musicescu” din Chișinău din 1959; docent (1988) și profesor (1992). I s-a oferit diverse merite: Lucrător emerit al Culturii din Republica Moldova (1965); Maestru emerit al artei din RM (1979); Laureat al Premiului de Stat (1969). Membru al Uniunii Compozitorilor din Moldova (1957). Gheorghe Neaga în întreaga sa carieră a compus creații de scenă, vocal-simfonice, instrumentale de cameră, corale, de film. A colaborat cu: A. Mirocinik, N. Tatarinov, I. Josanu, Gh. Stahilevici, R. Glier, D. Oistrah, P. Poteza, N. Filipova, E. Ureche, A. Dailis. A înregistrat la Radio Chișinău creații de G. Verdi, E. Grieg, M. Ravel, Șt. Neaga, P. Rivilis, D. Fedov, A. Mulear, Gh. Neaga, S. Orfeev ș.a. Gheorghe Neaga a decedat la 24 noiembrie 2003, fiind înmormîntat la Dallas, SUA.

Opere alese:
Muzică de operă: Barbu Lăutaru, libretto de G. Dimitriu (1972);
Cantate, oratorii: Imn pentru pace (pentru cor bărbătesc și orchestră simfonică), (1967); Aurora, oratoriu pentru cor și orchestră simfonică (1970);
Simfonii: Prima simfonie (1958); Poemul „Danco” (1967); Concert pentru vioară și orhestră (1973);
Piese pentru vioară și pian: Sonata (1957);Cinci piese (1968);
Cântece, romanțe: Dor, Trei licurici, versuri G. Vieru (1964); Noi nu îmbătrânim nici odată, versuri V. Roșca (1969);
Muzică pentru film: Așteptați-ne la răsărit (1963).

Din fondul Serviciului Audiovideoteca  a BNRM:

neaga1Gheorghe Neaga: Bibliografie / Biblioteca Națională a Republicii Moldova; Alcăt.: Cezara Neagu, Lilia Balan. – Chișinău, 2001.

 

 

 

 

 

 

Scan10031Gheorghe Neaga: compozitor = Георгий Няга: композитор / Gleb Ceaicovschi-Mereşanu // Compozitori şi Muzicologi din Moldova:  Lexicon biobibliografic = Композиторы и музыковеды Молдовы: Библиографический справочник. – Ch. : Universitas, 1992. – P. 68-71.

 

 

 

 

 

neaga2aСтоляр, З. Георгий Няга. – Москва: Сов. Композитор, 1959. – (Молодые композиторы Совецково Cоюза).

 

 

 

 

 

 

 

neaga1aСтоляр, З. Георгий Няга: – Кишинэу: карте молдовенеаскэ, 1973. – (Композиторы Совецкой Молдавии).

 

 

 

 

 

 

 

neaga9 (4)Няга, Георгий. Piesă de concert = Концертная пьеса: Pentru vioară și pian. – Chișinău: Cartea moldovenească, 1969.

 

 

 

 

 

 

neaga9 (2)Няга, Георгий. Piese pentru vioară = Пьесы для скрипки / cuv. Înainte de Efim Tkaci. – Chișinău: Cartea moldovenească, 1972.

 

 

 

 

 

 

neaga9 (1) Sub roșie stea. Cântece pionerești: pentru voce și pian / alcăt.: L. Berov. – Chișinău: Cartea moldovenească, 1962. – 184 p.

Din conț.: Cocert de noapte: „Se lasă-amurgul pe colină…”; „Hop, hop!”: ” Colo-n zariște, în grâu…” / Vers. de Gr. Vieru. – P. 123- 133.

 

 

 

 

neaga9 (3)Piese pentru pian / Alcăt.: V. Levinzon, S. Covalenco.  – Chișinău: Lit. Artistică, 1988. – 112p.

Din conț.:Dans lent. Studiu de concert.

 

 

 

 

 

neaga6neaga6a

Сюита: Для камерного оркестра. Сюита: для cтрунного оркестра  / Исполн.: Камерный орк. Молдавского Телевидиния и Радио,  дир.:  А.Гершфельд // Камерный оркестр Молдавского Телевидиния и Радио. – M.: Melodia, 1978 – 1 disc de vinil 33 rot. / min.

neaga7neaga7a

Зориле/ Исполн.: В. Михневич – голос, молдавская хоровая капелла”Доина”, худ. рук. В. Гарштя // „Доина”,  молдавская хоровая капелла. – M.: Meлодиа, 1978 – 1 disc de vinil 33 rot./ min.

neaga8neaga8a

Концерт: для струных / Исполн.: Камерный оркестр Молдавсково Телевидиния и Радио, дир.: А. Гершфельд // Камерный оркестр Молдавсково Телевидиния и Радио. – M.: Meлодиа, 1980. 1 disc de vinil 33 rot. / min.

neaga4neaga4a

Zorile: Poem vocal-simfonic, P.1 / Vers. de Gh. Dimitriu; Interp.: Corul și Orch. Radioteleviziunii Moldovenești, dir.: E. Macale // Arta muzicală a Moldovei. – M.: Meлодиа, S.a – 1 disc de vinil 33 rot. / min.

https://bibliomusic.wordpress.com/2015/03/19/gheorghe-neaga-violonist-profesor-si-compozitor/

http://www.moldovenii.md/md/people/61

Elaborat de Marina Sandu

Nor de etichete

%d blogeri au apreciat asta: