Biblioteca Naţională a Republicii Moldova

Posts tagged ‘Tamara Ciobanu’

Galerie

Omagiații săptămânii

barbara hendrix20 noiembrie 1948 s-a născut — Barbara Hendricks, cântăreaţă americană. A debutat pe scena de operă în 1974, iar prima înregistrare a fost în 1975 (Clara în Porgi și Bess Gershwin). De atunci a interpretat pe scena celor mai mari opere din lume cu orchestre sub îndrumarea unor dirijori celebri. Este cunoscută ca interpretă de cîntece ale compozitorilor francezi, germani, scandinavi, americani (însoțită de Radu Lupu, a înregistrat pentru Emmy un dublu disc de melodii ale lui Shubert). În 1998, Barbara Hendricks a cântat la spectacolul istoric Turandot Puccini în Orașul Interzis din Beijing (regizorul – Zhang Yimou, dirijor – Zubin Meta). A jucat în film, a fost membră al juriului Festivalului de Film de la Cannes (1999). Ea interpretează și jazz. Este Cavalier al Ordinelor Franceze de Artă și Literatură (1986) și Legiunea Onoare (1992); Membru al Academiei Regale de Muzică din Suedia (1990). A primit Premiul Prințului Asturias (2000) și multe alte premii.

https://en.wikipedia.org/wiki/Barbara_Hendricks

bjorktop0121 noiembrie 1965 s-a născut — Björk, cântăreaţă şi actriţă islandeză. Primul său album înregistrat la avut la vârsta de 11 de ani. A câștigat o mulțime de popularitate în Islanda, dar Bjork de renume mondial a primit atunci când a devenit solista rock alternativ «Sugarcubes», a cărui unică «naștere» în 1987, a devenit un hit în Marea Britanie și SUA. Cariera solo Bjork a inceput-o în 1993, albumul sau „Debut” sa bazat pe muzica electronica de dans, jazz și trip-hop. Desigur, acesta este unul dintre primele albume care introduc muzica electronică alternativă în mainstream. A vândut mai mult de 4,7 milioane de exemplare de debut în întreaga lume.

https://en.wikipedia.org/wiki/Bj%C3%B6rk

ciobanu22 noiembrie 1914 s-a născut — Tamara Ciobanu, interpretă de muzică populară, celebră soprană din R. Moldova, artistă a poporului din URSS (d.1990), în satul Berezlogi, județul Orhei, Basarabia. După absolvirea liceului de fete „Principesa Dadiani” din Chișinău, își continua studiile la Școala de Medicină, apoi la conservatorul de la Saratov (1941-1944). În aceasta perioada participa in calitate de soprano in corul celebrului preot și om de cultură Mihail Berezovschi. A luat lecții particulare de canto, ca peste puțin timp să-și aprofundeze studiile muzicale la Conservatorul de Stat din Moldova, pe care l-a absolvit în 1947. În același an a participat la primul Festival Mondial al Tineretului și Studentilor din Praga, unde a cântat: Doina, Marioara, Leana, cântece care au devenit cartea de vizita a Moldovei. La acest festival a fost distinsă cu titlul de laureat și diploma de gradul I. În anul 1950, după un turneu la Moscova cu orchestra “Fluieraș”, i se conferise Premiul de Stat al URSS, iar după asta fusese aleasă deputat în Sovietul Suprem al Uniunii Sovietice. Din 1972 a fost președinte al Societății Muzicale Corale din RSSM, deputat al Sovietului Suprem al Uniunii Sovietice.Din 1989, numele Tamarei Ciobanu il poarta prestigiosul Concursului Național al interpreților de cântece folclorice “Tamara Ciobanu”. Tamara Ciobanu este deținătoarea ale multor destincții.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Tamara_Ciobanu

Ilian-Gârneț-300x21323 noiembrie 1983 s-a născut — Ilian Gîrneț, interpret de muzică clasică. Ilian şi-a început studiile muzicale la Liceul Republican de Muzică „C. Porumbescu”. În anul 2001-2006 studiază vioara la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Chișinău– clasa de vioară (profesor – Boris Dubosarschi).
A participat la multe concursuri naţionale şi internaţionale, la toate a obţinut premii: Concurs naţional, Premiul III (Chișinău, 1992), Premiul I (Chișinău, 1993); Concurs Internaţional „Jeunesses Musicales”, Premiul I (Bucureşti,1994, 1995); Concurs internaţional, Premiul III şi Premiul special (Germania, 1997); Premiu oferit de Primăria mun. Chișinău (1998); Premiul „Mihail Jora” (România, 1999); Concurs internaţional „H. Wieniawsky”, Premiul III (Lublin, Polonia, 2000); Jocurile Delfice, Medalia de Aur (Moscova,2000); Concurs internaţional, Grand Prix (Astana, Kazahstan, 2006); Concurs Internaţional „Nuri Iyicil”, Premiul I (Istanbul, Turcia, 2008); Concurs Internaţional „Regina Elisabeth”, Premiul III (Belgia, 2009). A concertat în Europa și Asia. În anul 2007 i s-a conferit titlul onorific „Maestru în Artă” al Republicii Moldova, iar în anul 2009 − „Artist al Poporului” din Republica Moldova.

http://www.moldovenii.md/md/people/293

svetlanastrezeva23 noiembrie 1951 s-a născut — Svetlana Strezeva, cîntăreață de operă (soprană lirică). În anul 1978 Svetlana Strezeva a absolvit Institutul de Arte din Chișinău (clasa PA Botezat). În anii1983-1984 a făcut practica la opera La Scala. Din 1978 este solistă al Teatrului de Operă și Balet din Republica Moldova. Svetlana Strezeva este Laureat al Premiului I la Concursul Vocaliștilor din toată Uniunea Sovietică a concursului Glinka în 1981 și a primit al 5-lea premiu la Concursul internațional Ceaikovski din anul 1982. În 1984a devenit câștigătoarea  diplomei Concursului internațional al cântăreților de teatru din Sofia. Din 1984 până în 1994, Svetlana Strezeva a predat la Institutul de Arte din Chișinău (profesor asociat).

https://dic.academic.ru/dic.nsf/ruwiki/1140369

anastasia istrati23 noiembrie 1942 s-a născut — Anastasia Istrati, cîntăreață de muzică populară. A studiat la Școala de Muzică din Slobozia (1959-1963) în clasa de dirijor de cor a profesorului Petre Stroiu. Anastasia a fost coristă în Capela „Doina” a Filarmonicii din Chișinău în anii 1963-1966 și 1974-1975 și la Teatrul de Operă și Balet din Chișinău în anii 1977-1981 și din 1982. A fost solistă în orchestrele de muzică populară „Mugurel” (1966-1974) și „Fluieraș” (1974-1977). Anastasia Istrati a fost în turnee în orașe ca Budapesta, Berlin, Madrid, Bruxelles. La Radio Moldova a înregistrat melodiile Neicuță, să nu mă uiți; Mie-n roșu-mi șade bine; Hai, poftim la mese mari etc. În 1967 a jucat într-un film muzical realizat de Emil Loteanu. A fost distinsă cu Premiul I la un Festival de Muzică Populară de la Moscova. În 2010, Anastasia Istrati a fost decorată cu Titlul onorific „Maestru în Artă”.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Anastasia_Istrati

neaga st24 noiembrie 1900 s-a născut — Ștefan Neaga, pianist, dirijor, profesor și compozitor moldovean. Studiile muzicale le-a început la vîrsta de 8 ani, a studiat vioara. Continuă studiile la Şcoala de muzică din Chișinău(1915-1919), instrumental – pian, apoi – Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti (1922-1927), pian şi „Ecole normalle de musique” la Paris (1937-1939), pian. În anii 1919-1920 lucrează ca pianist în formaţia lui Grigoraş Dinicu, iar în anii 1922-1927 în alte ansambluri instrumentale din Bucureşti. A fost profesor la Conservatorul din Moscova (1942-1943) şi Conservatorul din Chișinău(1947-1951). În anii 1945-1951 este dirijor al Orchestrei simfonice a Filarmonicii Naţionale din Moldova. A avut turnee artistice în Romania, Franţa, Rusia ş. a. A compus creaţii vocal-simfonice, simfonice, instrumentale de camera, corale, vocale şi altele. Ștefan Neaga este deținătorul premiilor: Maestru Emerit al Artei din Republica Moldova (1944); Laureat al Premiului de Stat (1950). Din 1934 a fost Membru al Societăţii Compozitorilor Români, iar din 1944 Membru al Uniunii Compozitorilor din Republica Moldova.

http://www.moldovenii.md/md/people/63

AVT_Francis-Lemarque_629025 noiembrie 1917 s-a născut compozitorul şi interpretul francez de canţonete — Francis Lemarque („Ma douce valleé”, „A Paris”, „Marjolaine”). În tinerețe, împreună cu fratele său Maurice, a organizat un duet muzical, interpretând în tavernele de la Paris în anii de dinainte de război. Odată cu izbucnirea celui de-al doilea război mondial, fratele său a fost desemnat în armată, iar în 1940 el însuși a intrat pe front, unde a fost înscris într-o brigadă de concerte. După război, el a continuat spectacole pe scena pariziană, unde s-a întâlnit cu Yves Montand. Acești ani au fost, de asemenea, marcați de cooperarea lor strânsă, care, datorită lui Lemar, a fost îmbogățit repertoriul lui Montana cu trei duzini de melodii. Tema Parisului și a acordeonului a fost o parte integrantă a tuturor lucrărilor lui Francis Lemarque în opera sa, iar piesa „À Paris” a devenit cartea sa de vizită și un fel de simbol muzical al capitalei franceze. Lemark și-a dat ultimul concert în 2001, iar un an mai târziu, a murit brusc la casa sa din Saint-Maur-de-Foss, la vârsta de 84 de ani.

https://ru.wikipedia.org/wiki/%D0%A4%D1%80%D0%B0%D0%BD%D1%81%D0%B8%D1%81_%D0%9B%D0%B5%D0%BC%D0%B0%D1%80%D0%BA

barabansikova26 noiembrie 1964 s-a născut — Natalia Barabanşcikova, interpretă. A învăţat la şcoala muzicală din oraşul Slaveansk (Ucraina). După finisarea studiilor a devenit studentă la colegiul muzical-coregrafic „Ştefan Neaga” clasa dirijat coral şi discipline teoretice (Chișinău). A absolvit cu menţiune extern Conservatorul, specialitatea „dirijor de cor” (Chișinău, Moldova). A făcut şi doctoratul specializarea „Dirijor al Corului academic”. Din anul 1990 predă la şcolile muzicale din Chișinău, este conducătorul ansamblurilor vocale, corurilor, inclusiv şi a corului Teatrului de Operă şi Balet, dar şi a două coruri ale şcolii muzicale „E. Doga”. În anul 2003 apare primul său volum de poezii „Я в своей Вам любви…”. Pe versurile ei scriu muzică asemenea compozitori precum Serghei Galuşkin, Igor Mazurov, Alexandr Mateicik, Marian Stîrcea ş. a. În anul 2005 devine laureată a Festivalului „Balaklavskie caniculî”, iar în anul 2006 laureată a Festivalului „Balaklavskie caniculî” în duet cu Serghei Galuşkin.

http://moldovenii.md/md/people/300

 

 

 

Elaborat de Marina Sandu

Anunțuri

100 de ani de la nașterea Tamarei Ciobanu

Scan10010 Tamara Ciobanu, cântăreață de muzică populară (22.XI.1914, Berezglogi, jud. Orhei – 23.X.1990, Chișinău)

Scan10023 Ciobanu, Tamara : [Date biografice] // Buzilă, S. Enciclopedia interpreţilor din Moldova. – Ch., 1999. – P. 119-120.

Scan10015

Scan10016

Scan10017

Vin’, bădiță, vin’ diseară : Caiet de folclor /Uniunea Muzicienilor din Moldova; cântece notate și îngrijite de Andrei Tamazlâcaru. – Ch. : Grafema Libris, 2006. – 296 pag.

Scan10005Scan10006

Remenco, Gheorghe. Lie, lie, ciocârlie. – Ch. : „Cartea Moldovenească”, 1964. – 56 p.

Scan10007Scan10012Scan10011Scan10009Scan10013Scan10014

Caicovschi, Gleb. Tamara Ceban / Gleb Ciacovschi. – Ch. : Lit. artistică, 1980. – 96 p.

Scan1Scan10001Scan10002Scan10003Scan10004

Pe drumuțul dorului… : Caiet de folclor / Uniunea Muzicienilor din Republica Moldova. Ch., 2001. – 134 p.

Scan10019Scan10020

Muzică moldovenească = Moldavian music : Concertul Tamarei Ceban. – 1 disc audio: 33 rot. min. –  M., l.a.

Scan10021Scan10022

Cântă Tamara Ceban = Поет Тамара Чебан. – 1 disc audio 33 rot. min. – М.: Мелодия, 1980.

ceban 5d8e305fdb425e0ae07ec3c30da5bd87_727_300

A elaborat articolul: Lilia Balan

Nor de etichete

%d blogeri au apreciat asta: