Omagiații săptămânii
18 septembrie 1933 s-a născut — Jimmie Rodgers, cântăreţ, chitarist, pianist şi compozitor american. Rodgers a avut o scurtă perioadă de popularitate la sfârșitul anilor 1950, cu un șir de single-uri încrucișate care se aflau în topul clasamentelor Billboard Pop Singles, Hot Country și Western Sides, Hot Rhythm și Blues Sides, iar în anii 1960, Rodgers a avut succese mai modeste cu muzica contemporană. Cel mai mare hit din Marea Britanie a fost „English Country Garden”, o versiune a piesei populare „Country Gardens”, care a atins numărul 5 în graficul din iunie 1962. În 1966, Rodgers a intrat în Top 40 cu „It’s Over” (mai târziu a fost înregistrat de Eddy Arnold, Elvis Presley, Glen Campbell și Sonny James). El a avut ultima sa apariție în graficul Top 100 single, „Copilul de argilă”, în 1967.
https://en.wikipedia.org/wiki/Jimmie_Rodgers_(pop_singer)
19 septembrie 1913 s-a născut — Mihail Arnăutu, cântăreţ, născut la Cetatea Albă. A studiat la Conservatorul „Egizio Massini” din Bucureşti (1930-1934). A fost solist al Operei din Cluj (1935-1938) şi Bucureşti (1939-1973), profesor de canto la Opera din Bucureşti (1973-1984). Încă din studenţie, interpreteză pe Germont-tatăl din Traviata, pe Barnaba din Gioconda şi pe Renato din Bal mascat. Era coleg cu Dimitrie Onofrei şi Nicolae Secăreanu. Cu timpul, adugă multe alte roluri, din repertoriul de bas-bariton, bariton dramatic, sau cum îi plăcea să se autodefinească, de bariton-spint. A rămas de neuitat în: Ford din Falstaff, De Luna din Trubadurul, Rigoletto, Iago din Otello şi Amonasro din Aida de Verdi, Scarpia din Toscade Puccini, Tonio din Paiaţe de Leoncavallo, Evgheni Oneghin şi Eleţki din Dama de pică de Ceaikovski, Escamillo din Carmen de Bizet, Alfio din Cavalleria rusticana de Mascagni, Cneazul Igor de Borodin, Olandezul zburător de Wagner, Pizzaro din Fidelio de Beethoven şi Boris Godunov, ultimul său debut la sărbătorirea a 30 de ani de activitate pe scena Operei din Bucureşti. Mihail Arnăutu a fost numit în anul 1963 profesor-îndrumător pentru soliştii şi corul Operei din Bucureşti.
http://main.radioromaniacultural.ro
http://lauta.ru/Mihail-Arnautu-Biografie.html
19 septembrie 1929 s-a născut — Angela Moldovan, cîntăreață de muzică populară. A absolvit liceul la Suceava, apoi Conservatorul și Facultatea de Filologie (limbă franceză) din Cluj. Apare prima dată în 1950 pe scena Operei din Cluj, unde a activat timp de patru ani. În 1954 începe să colaboreze cu Ansamblul „Ciocârlia”, iar în anul 1955 devine solistă a Orchestrei „Barbu Lăutaru” din București. Primul mare circuit a fost în 1956 cu Ansamblul „Ciocârlia”. A avut un turneu de 6 luni, dintre care patru în China, iar în 1962, a urmat turneul din Statele Unite ale Americii, care a durat trei luni, cu 64 de spectacole, în 56 de state. În 1960 este decorată cu Ordinul „Muncii” clasa a II-a. În același an primește titlul de Artist Emerit al R.P.R. A fost laureată a Festivalurilor și Concursurilor Internaționale de la Varșovia (1955) și Moscova (1957), primind „Premiul I” și medalia de aur. Prin Decretul nr. 1122 din 19 decembrie 1967 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, artistei Angela Moldovan i s-a acordat Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a „pentru merite deosebite și îndelungată activitate artistică”. Președintele României Ion Iliescu i-a conferit la data de 29 noiembrie 2002 Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”. În anul 2012, la Galele casei de discuri Electrecord i s-a decernat diploma care marchează întreaga sa operă, încununată de 22 de discuri vinil, o casetă și un CD.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Angela_Moldovan
20 septembrie 1947 s-a născut — Laura Lavric, cântăreață de muzică populară. Este o solistă de muzică populară din Bucovina. A participat la nenumărate evenimente și emisiuni ca Tezaur folcloric, O vedetă… populară, Teo etc. Creațiile muzicale ale Laurei Lavric sunt: Tare-mi place ca să joc, Joacă, bădiță, cu foc, Vai de omul cel sărac, Struguraș mustos,La bătută, măi băieți, etc. Iar cu producătorii RBA și Roton are 3 discuri: S-o dat o veste asară (lansat în 2005), S-o dat o veste asară (lansat în 2002), Hai la sârbă moldoveni (lansat în 2000).
https://ro.wikipedia.org/wiki/Laura_Lavric
21 septembrie 1910 s-a născut — Isai Alterman, dirijor şi profesor moldovean. A studiat vioara şi dirijatul de orchestra la Conservatorul din Leningrad în 1930-1939. Dirijor al orchestrei Radiodifuziunii din Leningrad între anii 1937-1941şi profesor la Conservatorul „N. A. Rimski-Korsakov” din Leningrad între 1946-1953. Cariera sa artistică şi pedagogică continuă la operele şi instituţiile superioare de învăţământ muzical din Vilnius (1953-1958), Chişinău (1958-1961, 1969-1985), Ufa (1961-1966), Saratov (1966-1969). Este Artist emerit din Lituania (1957) și Maestru emerit al artei din Başkiria (1963). Isai Alterman semnează direcţia muzicală la spectacolele: „Logodnica ţarului” de N. A. Rimski-Korsakov, „Grozovan” de D. Gherşfeld, „Lacul lebedelor” şi „Evgheni Oneghin” de P. I. Ceaikovski, „Surorile” de L. Kogan, „Traviata” şi „Ri Isai Alterman goletto” de G. Verdi, „Carmen” de G. Bizet, „Eroica baladă” de A. Stвrcea, „Oratoriul patetic” de Gh. Sviridov, „Bolero” de M. Ravel ş. a.
http://www.lauta.ru/Isai-Alterman-Biografie.html
21 septembrie 1977 s-a născut — Valy Boghean, interpret de muzică ușoară. A absolvit Şcoala de muzică de la Corneşti, Ungheni, clasa trompetă. A cântat împreună cu formaţia fraţilor săi „Aghelia”, cunoscută în tot Ungheniul în perioada anilor 1993-1995. Apoi face parte din formaţia „Panoramic” ‒ 1995, iar în 1998 devine membru al formaţiei de jazz-rock „X-band”. În anul 2002 se implică în proiectul „Anotimpurile dragostei” și tot în aceeaşi perioadă este membru al formațiilor „Trigon”, „Transbalkanica”, „The Shin”, „Boghean&Band”. Valy Boghean participă la numeroase concursuri şi festivaluri, alegându-se cu locuri de frunte. Începînd cu anul 2010 şi-a început cariera solo. Se realizează ca solist-instrumentist și vocalist. Primul său album solo „Doar ea” Valy Boghean îl lansează în anul 2011, iar în anul 2012 este membru al juriului la preselecția națională pentru concursul Eurovision.
http://www.moldovenii.md/md/people/563
22 septembrie1958 s-a născut tenorul italian — Andrea Bocelli. Bocelli a înregistrat cincisprezece albume de studio solo, atât ale muzicii pop cât și cele clasice, trei albume hit-uri mari și nouă opere complete, cu peste 80 de milioane de înregistrări în întreaga lume. A avut succes ca interpret crossover, care a adus muzica clasică în topul graficelor pop internaționale. În 1999, Bocelli a fost nominalizat la premiul Grammy pentru cel mai bun artist nou. „Rugăciunea”, duetul său cu Celine Dion pentru filmul animat Quest for Camelot, a câștigat Globul de Aur pentru cel mai bun cântec original și a fost nominalizat pentru un premiu în aceeași categorie. Odată cu lansarea albumului său clasic, Sacred Arias, Bocelli a capturat o listă în Cartea Recordurilor Mondiale Guinness, în timp ce el a ocupat simultan primele trei poziții pe graficele claselor americane clasice. Șapte dintre albumele lui Bocelli au ajuns până acum în Top 10 pe Billboard 200 și un record-setting de zece s-au înscris în clasamentul clasic al albumelor încrucișate în Statele Unite.
https://en.wikipedia.org/wiki/Andrea_Bocelli
24 septembrie 1916 s-a născut — Aurel Giroveanu, compozitor moldovean, născut la Neamț. Studiile muzicale le-a început în copilărie la Piatra Neamț (1928-1933). Apoi a studiat la Conservatorul „Egizio Massini” din București (1933-1937). A fost pianist în diverse formații de muzică din București (1944-1949), șef al redacției de muzică ușoară și populară (1949-1950) în Societatea Română de Radiodifuziune din București. Aurel Giroveanu a făcut parte din Consiliul artistic al Teatrului de Estradă din București (1953-1956) și Casa Centrală a Creației Populare din București (1955-1956). A compus muzică de operetă, vodeviluri, muzică de revistă, muzică corală, muzică pentru copii, coloane sonore pentru filme, șlagăre și a primit diverse premii.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Aurel_Giroveanu
24 septembrie 1951 s-a născut — Nina Crulicovschi, interpretă de muzică ușoară. A învaţat la şcoala muzicală din Slobozia, a cântat în ansamblul local muzică populară şi de estradă. Absolveşte școală medie de muzică „Șt. Neaga” din Chișinău în anul 1972 și a început să cânte muzică populară în Ansamblul „Mărţişor” împreună cu orchestra şi alături de mai mulţi dansatori profesionişti. Nina Crulicovschi a concertat în Finlanda, Bulgaria, Cehoslovacia. În anii 1973 – 1975 ocupă funcția de solistă în orchestră de muzică populară „Fluieraș”, iar în anii 1975-1976 în orchestră de muzică populară „Lăutarii”. Este solistă în formațiile de muzică ușoară „Orizont” (1977-1979), „Bucuria” (1979-1982) și „Contemporanul”, „Noroc”(1983…1989) ale Filarmonicii Naționale. Apoi îşi începe cariera solo. În anul 1993 Ninei Crulicovschi i s-a conferit titlul onorific Maestru în Arte din Republica Moldova. Este laureată a numeroaselor concursuri naţionale, unionale şi internaţionale.
http://www.moldovenii.md/md/people/457
Elaborat de Marina Sandu
10 aprilie 1922 – s-a născut Florin Comişel, compozitor, pianist și dirijor de cor și orchestră, culegător de folclor muzical românesc, profesor de armonie și dirijat la Conservator. Studiile muzicale le-a început în familie cu tatăl său, dirijorul și profesorul Gheorghe Comișel, iar între anii 1939-1948 și le-a continuat la Conservatorul de Muzică din București. În anul 1943, a fost încadrat cercetător științific la Arhiva de Folclor a Societății Compozitorilor Români și apoi la Institutul de Folclor din București. Începând din anul 1947 și până în 1978, Florin Comișel a fost dirijor la diverse ansambluri și instituții artistice, printre care, în perioada 1957-1978, Ansamblul “Rapsodia Română”. S-a remarcat în domeniul muzicii de teatru (operetă), pentru care a scris 16 titluri. Prin Decretul nr. 1077 din 22 noiembrie 1967 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, compozitorului Florin Comișel i s-a acordat titlul de Artist Emerit al Republicii Socialiste România „pentru merite deosebite în activitatea artistică”.
10 aprilie 1940 – s-a născut Ricky Valance, cântăreţ britanic. El este cunoscut pentru hitul nr. 1 „Tell Laura I Love Her“, care sa vândut cu peste un milion de exemplare în 1960. După completarea UK Singles Chart, Valance a apărut în 1961 un cântec pentru A Song For Europe , în speranța de a reprezenta Marea Britanie în viitorul Eurovision Song Contest. Cântecul său, „De ce nu putem?“, s-a poziționat pe locul trei din cele nouă intrări. Peste 100.000 de exemplare de hituri au fost vândute, iar „Jimmy’s Girl“, și „Moving Away“ care au ajuns pe locul unu în Australia și Scandinavia, au fost peste 150.000 de exemplare vândute. În imposibilitatea de a reproduce succesul său inițial pe o diagramă în Marea Britanie, el rămâne astfel o ”minune- hit”.
11 aprilie 1957 – s-a născut cîntăreaţa Mirela Voiculescu-Fugaru. A făcut carieră pe scena muzicală românească, însă de profesie este stomatolog, profesie la care nu a renunţat niciodată. Născută la Arad, Mirela Voiculescu a luat primele lecţii de pian la vârsta de şase ani. Mai apoi a făcut canto la Şcoala Populară de Artă. Debutul muzical al celei care de profesie este stomatolog s-a produs în anul 1975, cu o piesă a binecunoscutului Horia Moculescu. Apărea des la TV şi la diverse spectacole, colaborând cu compozitori de renume din România. În prezent deşi nu mai este prezentă în lumina reflectoarelor ca în vremurile de altădată, Mirela Voiculescu este foarte activă. Nu a renunţat la profesia ei de bază – stomatolog, dar continuă şi să se ocupe de tinerii aspiranţi la statutul de cântăreţi.
11 aprilie 1891 – s-a născut Serghei Prokofiev, compozitor, pianist și dirijor rus care a stăpânit numeroase genuri muzicale și este adesea considerat unul dintre cei mai importanți compozitori ai secolului XX. A compus lucrări într-o varietate de genuri, inclusiv opere, balete, simfonii, concerte, muzică de cameră și muzică de film. Absolvent al Conservatorului din Sankt Petersburg, Prokofiev și-a făcut un renume de compozitor-pianist avangardist, devenind cunoscut pentru o serie de lucrări disonante și virtuoze pentru instrumentul său și prin primele sale două concerte pentru pian. Primul succes al lui Prokofiev în afara arealului pianistic a fost lucrarea orchestrală Suita scită, o suită ce cuprindea muzică ce Prokofiev a compus-o inițial pentru un balet comandat de Serghei Diaghilev. Totuși, cel mai mare interes al lui Prokofiev a fost opera și a compus câteva asemenea lucrări, inclusiv Jucătorul și Îngerul de foc. Un succes al lui Prokofiev în acest gen a fost Dragostea celor trei portocale, compusă pentru opera din Chicago, dar montată ulterior în Europa și Rusia. Ultimele opere ale lui Prokofiev au fost anulate de către Teatrul Kirov. Acest eșec, combinat cu starea sa de sănătate tot mai precară, l-a determinat pe Prokofiev să se retragă treptat din viața muzicală activă.
12 aprilie 1932 – s-a născut meşterul popular, instrumentistul, dansatorul, actorul şi muzicianul Liubomir Iorga, în satul Vadul lui Isac. În 1949 activează în calitate de dansator în ansamblul de dansuri populare „Joc”. Timp de 25 de ani merge în turnee artistice în diferite oraşe ale fostei URSS şi în multe ţări străine. Din 1964 lucrează în atelierul de muzică la Combinatul de producţie pe lîngă Ministerul Culturii din RSS Moldovenească, unde face o pasiune pentru istoria instrumentelor muzicale populare. El confecţionează fluiere, cimpoaie, ocarine tradiţionale, drîmbe, tilinci, cavaluri. A creat un instrument absolut nou, pe care l-a denumit iorgofon. Mai multe dintre instrumentele sale sînt păstrate în muzee, în diferite oraşe. Liubomir Iorga este Maestru Emerit în Artă şi Cavaler al Ordinului Republicii.
12 aprilie 1933 – s-a născut soprana, cântăreața de operă spaniolă de origine catalană, renumită pentru tehnica ei bel canto Montserrat Caballe. După studii de perfecționare în Milano, debutează în 1965 în rolul lui Mimi din opera Boema de Puccini pe scena Teatrului de Operă din Basel, Elveția. În anii 1959 – 1962 cântă ca solistă la Opera din Bremen, Germania. În 1962 întreprinde un turneu în Mexic în rolul lui Manon din opera cu același nume de Massenet. Urmează o carieră strălucită, întinsă pe următoarele patru decenii, în cele mai importante roluri ale repertoriului de operă, începând cu rolul Contesei din Nunta lui Figaro de Mozart și al Mareșalei din Cavalerul Rozelor de Richard Strauss la Festivalul muzical din Glyndebourne (1965). În același an este invitată la Metropolitan Opera din New York, unde debutează în rolul Margaretei din opera Faust de Gounod. Montserat Caballé s-a remarcat nu numai ca o cântăreață de clasă internațională în muzica de operă, oratorii și lied-uri, ea a fost aclamată și pentru interpretarea așa-zisei U-Music, apărând alături de legendarul Freddie Mercury din grupul britanic „Queen” de muzică rock, cu care a înregistrat un album de discuri în 1988.
13 aprilie 1951 – s-a născut Peabo Bryson, cântăreţ şi compozitor soul American. El este bine cunoscut cântând balade de rock și că a contribuit la 3 coloane sonore animate pentru Disney. Bryson este câștigătorul a două premii Grammy. A marcat debutul profesional la vârsta de 14 ani, cântând de rezervă pentru Al Freeman și Upsetters. În 1976, el a lansat propia înregistrare „Underground Music“ la Bang label. Primul său album a lui Peabo, a urmat la scurt timp după aceea. Deși a fost doar un succes regional, Bryson a semnat un contract cu Capitol Records în 1977. Cele mai tari hituri solo au fost în 1977 „Feel the Fire” și „Reaching for the Sky”, în 1978 „I’m So Into You” și „Crosswinds”, în 1982 „Let the Feeling Flow”, în 1984 „If Ever You’re in My Arms Again” și multe altele. Primul lui Top 10 a pieselor solol au ocupat # 10 în SUA.
13 aprilie 1946 – s-a născut Al Green (Albert Leornes „Al” Greene), cântăreţ şi compozitor american. Cunoscut dupa piesele soul în anii 1970 „Take Me to the River”, „Tired of Being Alone”, „I’m Still in Love with You”, „Love and Happiness”, „Let’s Stay Together”. La Sala Rock and Roll of Fame în 1995, Green a fost menționat pe site-ul muzeului ca fiind „unul dintre cei mai talentați furnizori de muzica soul“. El a fost, de asemenea, menționat ca „Utimul dintre marii cântăreți soul“. Green a fost înclus în lista Rolling Stone, fiind unul dintre cei mai mari 100 de artiști ai tuturor timpurilor, fiind clasat pe locul 65.
14 aprilie 1949 – s-a născut Sonja Kristina, vocalistă, chitaristă, pianistă şi compozitoare britanică (Curved Air). Este bine cunoscută fiind vocalista trupei de rock progresiv în anii 1970, Curved Air. Sonja este, de asemenea, un antrenor cu experiență de voce. Ea a fost profesor de Rock, Jazz și profesor de teatru muzical pentru Performing Arts Students de la Universitatea Middlesex 1991-1999. Kristina aparut pentru prima data pe scena la Folk Club Swan din Romford, la vârsta de treisprezece ani. Primul ei concert profesionist a fost la un Festival Folk în Southgate, Londra cu un an mai târziu.
15 aprilie 1935 – s-a născut muzicologul Gheorghe Firca. Gheorghe Firca a studiat la Universitatea Națională de Muzică din Bucureşti (1954 – 1959), iar din 1959 – 1961 a fost secretar muzical la Filarmonica din Timişoara. Conducător de studii muzicale la Opera de Stat din Timişoara (1961), documentarist muzical principal la Uniunea Compozitorilor din Bucureşti (1961 – 1964), redactor la revista MUZICA din Bucureşti (1964 – 1968), inspector muzical (1968 – 1969) şi director general (1990 – 1992) în Ministerul Culturii din Bucureşti, redactor principal la Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică din Bucureşti (1970 – 1988), cercetător ştiinţific (1988 – 1990), cercetător ştiinţific principal (din 1992) şi coodonator al sectorului muzical din Institutul de Istoria Artei al Academiei Române (din 1990). A publicat studii, articole, prefeţe, recenzii în publicații româneși și străine, a realizat emisiuni de radio şi televiziune, concerte-lecţii, a susținut conferinţe, comunicări ştiinţifice în ţară şi străinătate. Nu în ultimul rînd a întreprins călătorii de documentare în Franţa, Italia, Japonia, Grecia etc. A scris articole lexicografice și a fost distins cu Premiul Academiei Române în 1966 și cu Premiul Uniunii Compozitorilor în anul 1977.
16 aprilie 1903 – s-a născut Filaret Barbu, compozitor şi dirijor. A urmat şcoala primară şi liceul în oraşul natal şi a îndrăgit de copil muzica lăutărească. A studiat cu Ion Vidu teoria muzicii şi solfegii, iar între 1922 şi 1926 a urmat Neues Wiener Konservatorium, unde a studiat vioara şi contrapunctul, specializându-se în compoziţie şi dirijat. În paralel cu activitatea sa dirijorală, Filaret Barbu s-a remarcat şi prin compoziţiile sale diverse, de la operete, opere comice sau populare şi balet până la compoziţii pentru coruri mixte şi bărbăteşti, poeme simfonice, muzică de teatru şi film. Filarei Barbu a scris o lucrare monografică despre Traian Grozăvescu, apărută la Timişoara în 1935, este autorul unor culegeri de folclor din Banat şi a scris numeroase cronici muzicale la reviste de specialitate. Lucrările sale se remarcă prin inspiraţia melodică de sorginte folclorică, el fiind un continuator al bogatei tradiţii corale bănăţene. Pe la jumătatea secolului trecut, a organizat numeroase cursuri de perfecţionare, a susţinut concerte lecţii şi memorabile emisiuni radiofonice.
16 aprilie 1935 – s-a născut Nicolae Brânduş, compozitor şi pianist. A studiat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, unde a studiat pianul (1952-1957) şi compoziţia (1960-1964). Mai târziu a activat ca Pianist solist al Orchestrei Filarmonice din Ploieşti (l960-1969), Lector la Catedra de Muzică de Cameră a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti (1969-l981), Redactor la revista „Muzica” din Bucureşti (din 1981), Profesor la Catedra de Muzică de Cameră a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti (1992-2005) și Membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România. A fost premiat: Meritul Cultural, Bucureşti în 1969; Menţiune de onoare la Concursul Internaţional Prince Pierre de Monaco în 1973; Premiul Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România 1974, 2002, 2005; Premiul Radioteleviziunii Române pentru Operă şi Muzică vocal-simfonică 1975, 1977; Premiul „George Enescu” al Academiei Române 1977; Diploma Festivalului Naţional de Teatru pentru spectacolul „Bizarmonia” 1999, Bucureşti și „Meritul Cultural” în grad de Ofiţer 2004, Bucureşti.
AUDIOVIDEOTECA 
Written
on 18 septembrie 2017